Glenn Perry
Din câte îmi dau seama, conceptul de “cosmologie arhetipală” își are originea în revista Archai: the Journal of Archetypal Cosmology, creată de Richard Tarnas și Keiron LeGrice, împreună cu un grup de alți intelectuali asociați Institulului California pentru Studii Integrative Integrale (California Institute of Integral Studies-CIIS) din San Francisco. Primul număr din această revistă a fost lansat online pe la sfârșitul anului 2009. Potrivit editorilor revistei Archai,
“Cosmologia arhetipală încorporează studiul corelațiilor dintre alinierile planetare ciclice și tiparele arhetipale ale experienței umane, dar merge mai departe de atât, adresând fundamentele teoretice ale acestor corelații și implicațiile acestora pentru o viziune asupra lumii de o mai largă respirație.” (1)
În noiembrie 2009, precum și înainte de descoperirea revistei Archai, începusem să elaborez un program de Licență și unul de Master la The Graduate Institute (TGI) din Bethany, Connecticut. Punctul focal al programului de studii era astrologia arhetipală, însă acesta se preocupa de asemenea de diverse tradiții științifice, filosofice și religioase, pentru a examina esența și progresul conștiinței umane dintr-o perspectivă cosmologică.
În inima acestui program se găsea o anumită întrebare: Dacă astrologia funcționează, ce implicații are acest fapt asupra esenței Universului? Cum pot fi explicate corelațiile dintre psihic și cosmos cel mai bine? Fundamentul acestui program de studii era constituit din mai multe modele [teoretice], pornind de la filosofia neoplatonică a Greciei antice, până la teoria complexității sau cea a haosului din știința postmodernă. Procesele transformative umane aveau să fie cercetate din mai multe perspective, inclusiv teoria dezvoltării, psihologia transpersonală și astrologia arhetipală.
Studenții aveau să identifice stadiile elementare ale progresului uman și să cerceteze felul în care conștiința evoluează prin [aceste] stadii și crize care se corelează cu ciclurile planetare. Mai presus de orice, accentul era plasat asupra înțelepciunii tradiționale, care înfățișează Universul ca un mare lanț al Ființei – un întreg viu, conștient și orientat după un scop, în care nivelele bazale [ale existenței] reflectă prin virtutea alcătuirii lor interne marea Ființă din care fac parte integrantă. Desigur, aici era vorba despre doctrina antică a Macrocosmosului și Microcosmosului, care presupunea că conștiința umană este în același timp extensiunea și reflexia unei inteligențe transcendente, care este totodată imanentă, și care există înăuntrul tuturor proceselor naturale.
În căutarea unei denumiri
După ce cursurile și cadrele generale ale programului TGI au fost stabilite, singura întrebare rămasă era ce nume să-i dăm. Ne doream un nume care să onoreze conținutul astrologic al programului și să reflecte totodată statutul său multi-disciplinar ca un domeniu nou – și totuși să nu fluturăm un steag roșu care-ar fi putut să afecteze acreditarea sa de către agențiile de stat.
Citind revista Archai și definiția dată aici cosmologiei arhetipale, era evident că vorbim despre același lucru. În mod sincronistic, atât Archai, cât și TGI descriau un domeniu de studiu nou, multi-disciplinar, care combina astrologia arhetipală cu nenumărate alte discipline – psihologia abisală, istoria, filosofia, studiile conștiinței, mitologia, studiile culturale, artele, biografia și noile științe. În numărul inaugural al Archai, articolul-pilot al lui Keiron LeGrice anunța “Nașterea unei noi discipline”. Într-adevăr, exact asta făceam și noi la TGI: luam parte la nașterea unei noi discipline, vesteam un domeniu abia născându-se.
Împerecherea lui “cosmologie” cu “arhetipală” este foarte sugestivă. Arhetipurile sunt asemenea Ideilor din mintea unei Ființe divine, tipare universale de semnificație care joacă rolul de șabloane pentru fenomene de la orice nivel al Universului. Ele nu doar configurează și animă psihicul, ci sunt de asemenea operative în mișcările planetare, procesele biologice, evenimentele de zi cu zi, instituțiile sociale și practic orice putem experimenta ca ființe umane.
Arhetipurile sunt principii metafizice care constituie matricea ascunsă, generatoare de viață, lăuntrul lucrurilor, interioritatea Universului. Ca atare, cuvântul “arhetipal” face aluzie la capacitatea minții noastre de a-și imagina, de a simboliza, de a crea semnificație prin construcția de povești care joacă rolul de metafore ale principiilor fundamentale mai adânci, care există dincolo de simțurile și intelectul nostru. Limbajul arhetipal amintește de perioadele străvechi ale istoriei umane, când mitul și povestirea reprezentau principala noastră metodă de a da sens Universului.
Analog, cuvântul “cosmologie” se referă la studiul științific al originilor și structurii Universului, bazându-se pe o metodă de cunoaștere obiectivă, empirică, pentru a obține o înțelegere mai concretă, mai precisă, a acelui ceva care unifică și susține totul. Mare parte din istoria omenirii gândirea cosmologică a fost formulată în limbaj mitologic, religios și filosofic, dar mai recent ea a devenit o știință care combină astronomia, fizica și biologia într-o măreață și atotcuprinzătoare viziune asupra Universului ca întreg.
Cosmologia este imaginea de ansamblu, puternicul cadrul care atrage între limitele sale fiecare piesă a puzzle-ului, într-un model global. Este important să înțelegem că cosmologia nu este pur și simplu sinonimă cu astronomia; ea reprezintă studiul forțelor și proceselor cosmice precum spațiul, timpul și evoluția; ea cercetează evoluția energiei în materie și a materiei în conștiință. Ea investighează componentele fizice a ceea ce este infinit și etern – constantele care se regăsesc în Natură, legile care se mențin pe perioade lungi de timp, forțele non-locale care sunt active pe imense porțiuni de spațialitate.
În vreme ce cosmologia este studiul rațional a tot-ceea-ce-este, arhetipologia este studiul imaginativ al Universului. Una se preocupă de exteriorul lucrurilor, cealaltă de înăuntrul lor. Ca domeniu emergent, cosmologia arhetipală este o punte ce leagă aceste două stiluri de gândire – obiectiv-raționalul și imaginativ-simbolicul – într-un soi de nuntă sacră care rodește într-o înțelegere mai plină, non-duală, panpsihistă, a relației dintre psihic și cosmos.
Cosmologia arhetipală implică în mod direct faptul că toate corpurile obiectuale din Univers posedă o realitate interioară, subiectivă – de la planete, până la particulele subatomice. Natura are un înăuntru și un înafară; ea constă în corpuri exterioare cu experiențe interioare analoage sentimentelor, idealurilor și intențiilor. Însăși cuvintele “cosmologie arhetipală” sugerează faptul că Universul are atât o dimensiune interioară, cât și una exterioară, imagini în oglindă ale aceleiași unice realități care se manifestă în Psihic și Cosmos.
În mod clar, cosmologia arhetipală acoperă foarte mult teren. Ea oferă un model explicativ al Universului, și totuși este de asemenea o teorie a personalității. Ea are ramificații filosofice, dar se constituie de asemenea într-o metodologie de cercetare. Ca modalitate de înțelegere a persoanelor și de lucru cu clienți, ea se extinde în practica consilierii. Dată fiind complexitatea cosmologiei arhetipale, poate că este util să rezumăm câteva dintre principalele sale trăsături.
Nouă Trăsături Esențiale ale Cosmologiei Arhetipale
- Corelează ciclurile planetare cu tiparele arhetipale din experiența umană.
- Aspiră la rigoare metodologică și modestie epistemologică în afirmațiile sale – așadar, este orientată către cercetare, bazată pe dovezi și neutră axiologic.
- Extinde perspectiva orientată către dezvoltare a astrologiei psihologice, și conferă explicații mai precise ale tărâmului intrapsihic.
- Amplasează astrologia pe un temei arhetipal, definind arhetipurile ca principii cosmologice în același timp transcendente și imanente, și care modelează, configurează și animă Natura la fiecare nivel, înăuntru și înafară.
- Recunoaște multidimensionalitatea, variabilitatea intra-dimensională și multivalența arhetipurilor astrologice, ceea ce subliniază indeterminismul său intrinsec.
- Pune accentul asupra rolului co-creativ, participator al psihicului în modelarea comportamentului și atracția experiențelor formative, și astfel pune în lumină responsabilitatea sinelui pentru soarta sa mereu în evoluție.
- Instituie sincronicitatea în rolul său cheie pentru înțelegerea relațiilor de feedback dintre realitatea exterioară și cea interioară (după cum sunt simbolizate acestea în horoscop); și pentru depășirea dihotomiei moderne a unui sine viu, cu scop, și în evoluție, care este integrat într-un univers mort, aleatoriu și mecanicist.
- Se inspiră din știință, filosofie și religie pentru a formula o bază teoretică pentru corelațiile observate dintre psihic și cosmos, deschizând astfel calea pentru o viziune asupra lumii mai cuprinzătoare.
- Se concentrează asupra interiorității (naturii însuflețite) a cosmosului – conștiința, inteligența și teleologia acestuia – și asupra felului în care această interioritate este atât temeiul psihicului, cât și fundamentul cosmosului interconectat, în evoluție, structurat ierarhic și organizat holonomic.
Chiar dacă aceste nouă trăsături ar putea fi extrapolate și explicate mai pe larg, sunt încrezător că ele sunt îndeajuns pentru a oferi o scurtă privire asupra esenței generale a cosmologiei arhetipale.
Evoluție Conștientă
Chiar dacă evoluția conștientă nu este o trăsătură formală a cosmologiei arhetipale, ea reprezintă o completare naturală a acesteia. Evoluția conștientă poate fi definită ca o intenție de a coopera cu procesul evolutiv intrinsec al naturii. De vreme ce cosmologia arhetipală recunoaște faptul că evoluția este o funcție cheie a Universului, un scop implicit al acestei discipline este să faciliteze evoluția conștiinței prin analiza tiparelor arhetipale. Asta implică analiza dinamicilor arhetipale centrale care operează în viața unei persoane: simbolizate în harta natală, și manifeste în caracterul persoanei și în experiențele de zi cu zi ale acesteia. Analiza tiparelor arhetipale se ocupă de asemenea cu răspunsul individului la tranzitele personale, precum și cu răspunsul colectiv uman la tranzitele globale.
Ca artă a prognozei, astrologia se folosește de traseele planetare pentru a prezice calitatea, semnificația și durata anumitor perioade de timp. Cu toate acestea, traseele planetare nu descriu neapărat rezultate posibile ale evenimentelor. Ele pot fi mai degrabă înțelese ca niște ferestre de oportunitate sau momente prielnice pentru actualizarea potențialelor înnăscute. Evenimentele concrete reflectă transformările de conştienţă, și totodată servesc rolul de catalizator al acestor transformări. Astfel, traseele planetare pot oferi intuiții asupra momentului precis în care se desfăşoară procesele de dezvoltare, permițându-ne să apreciem felul în care realitatea interioară și cea exterioară coincid, se reflectă, și se transformă reciproc.
În 2012, programul TGI pentru Cosmologie Arhetipală s-a transformat într-un program de Licențiere și Diplomă la Academia de AstroPsihologie (AAP). Cursurile de la AAP includ nu doar istoria și teoria astrologiei, ci și felul în care astrologia poate fi cel mai bine folosită în contextul consilierii. Studenții învață astrologia ca limbaj psihologic, unealtă de diagnostic și model de dezvoltare.
Din nou, este pus accentul asupra valorii astrologiei ca sprijin pentru evoluția conștientă, cu precădere prin munca experimentală care combină analiza tiparelor arhetipale cu mitologia personală. Fiecare curs integrează și sprijină evoluția conștientă, încurajând studenții să colaboreze cu ciclurile planetare, întru destăinuirea celui mai măreț potențial al lor. O astfel de abordare infuzează studiul astrologiei cu o semnificație personală extraordinară.
Alte articole de Glenn Perry
De la regalitate la revoluție: Nunta Leului cu Vărsătorul
Fluturii îndrăgostiți (și alte povești Venus-Neptun de dor)
Horoscopul ca mitologie personală: George Lucas și Războiul Stelelor
Partea întunecată a sexualității umane (patologie plutonică II)
Structură, adâncime, precizie – Un nou tip de astrologie
Aspectele Soare-Pluto – Călătorie în lumea subterană
Aspectele Soare-Neptun: Pe muchie de cuțit
Cauzalitatea, legile generale și cercetarea astrologică
Note
- http://www.archaijournal.org/about.html
- Vezi eseul lui Rod O’Neal “Archetypal Historiography: A New Historical Approach“, în Archai: The Journal of Archetypal Cosmology, I, no. 1 (vara 2009): 71
- La vremea aplicației pentru acreditare regională în 2011, TGI a fost informat de către New England Association of Schools and Colleges (NEASC- agenția de acreditare) că acreditarea nu va fi posibilă atâta timp cât se oferă un program de master în astrologie. În consecință, programul de la TGI a fost transferat Academiei de AstroPsihologie, în calitatea de program de Licență și Diplomă fără grad, inițiat în Septembrie 2012. Pentru mai multe informații accesați: www.astropsychology.org