Posted by
Keiron LeGrice
Acest articol este Capitolul XIV: The Archetypal Dynamics of Individuation – Astrology, Myth and Psychospiritual Transformation din cartea Astrology – The New Generation. Reprodus cu permisiunea autorului și a editorului.
Keiron LeGrice este profesor de psihologie abisală și coordonator al specializării Jungian and Archetypal Studies (Studii arhetipale si jungiene) din cadrul Pacifica Graduate Institute, California, unde predă cursuri despre arhetipuri, alchimie, sincronicitate și istoria psihologiei abisale. A absolvit Universitatea din Leeds (licență în Filosofie și Psihologie) și California Institute of Integral Studies (CIIS) din San Francisco, California – master, doctorat în Filosofie și Religie.
A scris patru cărți – Archetypal Cosmos, Rediscovering the Gods in Myth, Science and Astrology (Cosmosul Arhetipal, 2011), Discovering Eris (Descoperind-o pe Eris, 2012), The Rebirth of the Hero (Renașterea Eroului, 2013), Archetypal Reflections (Reflecții Arhetipale, 2016) și a co-editat volumul Jung on Astrology (Jung despre Astrologie, 2017). Fondator și fost editor al revistei Archai: The Journal of Archetypal Cosmology, Keiron ocupă la ora actuală poziția de consilier editorial senior. În 2016 a fondat împreună cu mai mulți colegi din Marea Britanie și Statele Unite Institute of Transpersonal and Archetypal Studies (ITAS, Institutul de Studii Arhetipale și Transpersonale). Predă de asemenea pentru Grof Transpersonal Training și în cadrul programului Philosophy, Cosmology, and Consciousness (Filosofie, Cosmologie și Conștiință) din cadrul CIIS.
Cuprinsul articolului
Arhetipurile planetare
Teme mitice ale transformării
Uranus: Individualism, Iluminare și Geniu Creator
Neptun: Transcendență, Disoluție și Sinteză
Pluto: Compulsie Instinctuală, Coborârea în Infern și Procesul Moarte-Renaștere
Note
Datele hărților
Bibliografie
Conform lui Jung, individuarea este un proces de transformare psihologică profundă care-l conduce pe individ către realizarea Sinelui – centrul organizator și totalitatea psihicului. Potrivit acestuia, individuarea reprezintă un stadiu avansat de dezvoltare psihologică prin care “eul” individual, ego-ul conștient, devine conștient de – și se angrenează într-un raport dialectic cu – inconștientul, integrând conținuturile reprimate din experiența biografică și complexele (inconștientul personal), precum și stratul universal al psihicului (inconștientul colectiv). Procesul de individuare este impulsionat și configurat de arhetipuri – principii formatoare numinoase și factori condiționatori care există a priori în profunzimile inconștientului colectiv, și care oferă experienței umane o predispoziție și continuitate tematică. Jung vedea arhetipurile – incluzând aici umbra, eroul, anima și animus, bătrânul înțelept, mama, tatăl, renașterea, copilul și tricksterul – ca fiind motivele fundamentale din spatele miturilor și religiilor, factori determinanți fundamentali ai experienței umane, care se manifestă în vise numinoase și fantasme, și care se fac simțite în orice situație tipică de viață. 1 La bază, deși arhetipurile funcționează autonom, ele reprezintă aspecte ale Sinelui, care inițiază și împinge mai departe procesul de individuare, impunându-i ego-ului individual travaliul transformării. Individuarea conduce în cele din urmă la obținerea (realization) unei autorități mai mari în propria viață, o voință mai înaltă, dincolo de voința conștientă – una, după Jung, asemenea Voinței lui Dumnezeu întrupându-se unic în fiecare viață individuală. 2
După cum au demonstrat Jung și Joseph Campbell, seria de transformări ce survin pe parcursul individuării este portretizată simbolic în miturile despre călătoria eroului. 3 Campbell sugerează că aceste mituri tind să adere mai mult sau mai puțin la un anumit tipar sau șablon [universal] numit de el monomit, care cuprinde trei stadii importante: separarea sau plecarea, inițierea sau transformarea și întoarcerea sau integrarea (incorporation). Monomitul înfățișează mai întâi despărțirea eroului de lumea obișnuită, diurnă, a realității consensuale, răspunzând unei “chemări la aventură”, care este urmată, în al doilea rând, de trecerea unui prag, care marchează de regulă o “coborâre în infern” inițiatică, urmată la rândul ei de experiențele transformatoare de pe “drumul încercărilor”. În cele din urmă, aventura culminează cu obținerea unei binefaceri sau a unei comori, care este apoi urmată de o călătorie de întoarcere în care eroul aduce și diseminează binefacerea în cultură. Înțeleasă psihologic, comoara, “perla de mare preț”, poate fi interpretată ca o reprezentare simbolică a prețiosului dar al sinelui individual și, odată cu asta, ca împlinire a unui destin și a unei chemări de viață unice.
În acest articol, explorând legăturile dintre temele arhetipale manifeste în experiența umană și anumite alinieri planetare în hărțile natale și tranzite, voi susține că astrologia poate fi folosită pentru a pune în lumină dinamicile arhetipale ale procesului de individuare și ale călătoriei eroului. 4
Arhetipurile planetare
Principiile universale asociate cu planetele din astrologie par a fi înrudite cu concepția lui Jung asupra arhetipurilor per se, forme universale ce stau la baza imaginilor arhetipale pe care le-a identificat, precum umbra, eroul și anima. 5 De exemplu, arhetipul planetar asociat cu Pluto – corelat cu teme precum dinamism instinctual, profunzimile experienței, moarte-renaștere, transformare, evoluție, compulsie și împuternicire – stă în legătură cu arhetipul jungian al umbrei (care conține instinctele reprimate și impulsurile primitive) și cu cel al renașterii, precum și cu natura compulsivă, posesivă, asociată tuturor arhetipurilor (cu precădere evidentă în ceea ce Jung numește arhetipul personalității mana) și cu natura fatidică asociată în genere Sinelui. Luna astrologică este asociată cu anima (principiul feminin dinlăuntrul psihicului), și cu arhetipurile mamei și al copilului. Saturn este asociat cu bătrânul înțelept (senex), arhetipul tatălui și cu complexul de inferioritate și emoțiile negative conținute de umbră. Uranus are anumite legături cu arhetipul tricksterului, mai ales prin asocierea sa cu irumperea creatoare. Soarele, ținând de teme precum căutarea identității (the quest for identity), sarcina eroică de a purta lumina conștiinței de sine (light of conscious self-awareness), și fiind asociat cu principiul centralizator al psihicului, este în mod firesc conectat cu conceptul jungian al arhetipului eroului și cu procesul de realizare/împlinire a Sinelui. Iar pentru a mai oferi două exemple finale, Venus și Marte sunt asociate cu imaginile idealizate ale femeii și bărbatului, întruchipate, respectiv, de anima și animus. Pe scurt, fiecare dintre principiile asociate cu planetele din astrologie par să fie înrudite cu unul sau mai multe arhetipuri jungiene și cu anumite calități manifestate de aceste arhetipuri.
Arhetipurile planetare sunt de asemenea legate de zeii și zeițele din mitologie, și cu o serie de motive proeminente din călătoria eroului. Astfel, Pluto este asociat cu Hades, Diavolul, Dionis, Shiva, Mara, Kali, Ouroboros, omul-zeu și alchimistul Mercurius și multe alte zeități mitice. Este de asemenea asociat cu energia kundalini, infernul (underworld) mitic, iadul și purgatoriul și cu motivele “coborârii în infern” și cel al transformării. Neptun este asociat cu principiul iubirii divine și compasiunii universale, personificat de figuri precum Hristos sau Buddha. Este de asemenea asociat cu năzuința către paradis, și cu căutarea experienței mistice a transcendenței și unității – fundamentală pentru branșele ezoterice ale tuturor tradițiilor religioase. Saturn se aseamănă cu autoritatea patriarhală a lui Iahve din Vechiul Testament, cu Chronos și Părintele Timp, cu brațul neabătut al soartei și cu înțelepciunea și autoritatea spirituală a unui guru sau a unui bătrân înțelept.
Din nou, după cum sugerează aceste câteva exemple, fiecare arhetip planetar este legat de mai multe figuri mitice din tradițiile religioase și culturale ale lumii. Fiecare figură mitică reprezintă unul sau mai multe aspecte sau caracteristici diferite ale arhetipurilor planetare, care posedă semnificații universale ce nu pot fi portretizate corespunzător de nici o zeitate unică sau concept singular. După cum subliniază Richard Tarnas, arhetipurile planetare sunt principii multivalente și multidimensionale. 6 Asta înseamnă că ele sunt puteri creatoare nedeterminate care se manifestă într-o mare varietate de moduri prin toate dimensiunile realității. Deși ele reflectă întotdeauna un nucleu central neschimbător de semnificație, aceste arhetipuri nu au o manieră fixă de expresie, care să poată fi descrisă pe deplin folosind doar câteva simple cuvinte cheie. Iar felul cum se vor manifesta arhetipurile nu se poate determina pornind numai de la astrologie. Astrologia ține de elementul universal al experienței umane – de motivele și temele generale – nu de elementele particulare.
Într-adevăr, concepute mai larg, arhetipurile planetare din astrologie sunt asociate cu setul de calități și teme universale ce nu se schimbă de la cultură la cultură sau de la epocă la epocă – teme precum iubirea, frumusețea, curajul, moartea, credința, plăcerea, distrugerea, creația, iluminarea (awakening), sacrificiul, libertatea, ideea sacrului și așa mai departe. Acestea sunt marile constante universale ale experienței umane. A vedea aceste calități ca manifestare a arhetipurilor înseamnă a recunoaște faptul că ele există independent de mintea umană individuală. Nu noi creăm aceste calități universale, ci ele acționează asupra noastră, structurând și impregnând (pervading) lumea și modul în care o experimentăm. Principiile arhetipale sunt factori independenți ce există pe nivelul de fundal al realității. Ele formează contextul în care se ivește experiența lumii noastre în fiecare moment.
Înțeleasă din această perspectivă, astrologia oferă un cadru cosmologic-mitic-arhetipal exhaustiv ce poate oferi semnificație și orientare de durată pentru experiența umană. 7 O astfel de orientare este cu precădere valoroasă în timpul procesului de individuare, în care identitatea persoanei suferă o transformare profundă, ceea ce o aruncă firește într-o stare de haos, dezorientare și poate chiar traumă. În acest context, omul poate folosi astrologia pentru a căpăta o anumită perspectivă obiectivă și înțelegere asupra temelor, dinamicilor și momentului acestor experiențe. Astrologia natală ne permite să înțelegem mai bine cele mai importante teme mitice și dinamici arhetipale care se manifestă în experiența noastră de viață ca întreg; astrologia tranzitelor și studiul progresiilor ne permite să înțelegem care teme au un caracter mai proeminent în anumite perioade ale vieții noastre.
Teme mitice ale transformării
Arhetipurile planetare asociate cu planetele exterioare (Uranus, Neptun și Pluto) sunt asociate cu experiențe de “îndurare”, de transformare profundă și de durată, și, deci, dintre toate arhetipurile planetare ele sunt cel mai îndeaproape legate de individuare. 8 Principiile planetare asociate acestor așa-zise planete transpersonale sunt forțe de un imens potențial creator și totodată de distrugere anihilantă. Ele sunt în esență instinctuale și arhaice, însă în același timp transformatoare, spirituale și progresive. Ele pot acționa sensibilizând, inspirând și aprofundându-ne experiența conștientă, dar de asemenea ne-o pot distruge, dizolva și perturba.
Uranus: Individualism, Iluminare și Geniu Creator
Principiul arhetipal al lui Uranus este adesea experimentat ca impuls de eliberare din tiparele existenței convenționale, de separare față de gloata comună. Puterea motrice a acestui arhetip ține de năzuința de a merge pe drumul propriu, de a-ți căuta propria și unica experiență, de a-ți scoate la iveală geniul creator. El este asociat cu impulsul de a deveni un individ unic, sui generis, un scop fundamental pentru procesul de individuare, după cum explică Jung:
Individuarea înseamnă să devii un “in –divid”, și, întrucât “individualitatea” încapsulează cea mai lăuntrică, ultimă și incomparabilă unicitate, ea implică de asemenea să devii propriul sine. Am putea traduce, așadar, individuarea ca “ajungere la sine” sau “realizare de sine”. 9
Mai ales în acele cazuri în care impulsul către experiența individuală autentică nu este voit în mod conștient putem observa arhetipul lui Uranus în rolul său caracteristic de trickster, eliberator și trezitor (awakener), manifestându-se ca o bruscă și revelatorie “chemare la aventură”, sau ca o ruptură în viața omului, de natură să-l împingă pe un nou traiect de viață. “O greșeală – ceva aparent întâmplător – revelează o lume nebănuită, care echivalează cu deschiderea unui destin”, observă Joseph Campbell în Eroul cu o mie de chipuri. 10 Aceasta este natura activatoare și eliberatoare a arhetipului Uranus, de a-i arăta sau a-l împinge pe om pe o cale a dezvoltării individuale.
Principiul Uranus este exprimat prin capacitatea arhetipului umbrei – configurată de telos-ul mai profund al Sinelui – de a submina intențiile conștiente ale cuiva, de a pune bețe-n roate ego-ului și de a distruge certitudinile artificiale sau strategiile de protecție de care adesea suntem dependenți. În procesul de individuare, nu putem să ne agățăm de forme și valori înțepenite din trecut, ci trebuie să ne dedicăm adevărului care se naște în noi, încercând să ne emancipăm de tiparele adesea stătute și răsuflate ale vieții convenționale. O exprimare dezvoltată a principiului uranian aduce experienței o calitate proaspătă, unică, nedeterminată și mereu în devenire (ever-unfolding).
Deloc surprinzător, Uranus este proeminent în hărțile natale ale multor figuri recunoscute pentru individualismul lor sau care ies în evidență prin strălucire creatoare și geniu individual. 11 De exemplu, viața și opera lui Friedrich Nietzsche, născut în 1844 în timpul conjuncției Jupiter-Uranus, sunt caracterizate de rebeliune (Uranus) împotriva principiilor morale (Jupiter), o promovare a “spiritului liber” și un angajament pasionat pentru excelența și nobilitatea individuală – teme asociate acestei combinații arhetipale. După cum reiese din scrierile lui Nietzsche, combinația arhetipală Jupiter-Uranus este asociată cu emergența noilor filosofii și viziuni despre lume, cu aspirația către o mai înaltă ascensiune a spiritului și cu o activare a unui potențial mereu mai vast. Complexul se corelează cu deschiderea neașteptată a unor perspective noi, expansive, cu bucuria putinței de a crea și cu experiența euforică a libertății. După cum a observat Richard Tarnas, motivele centrale ale acestui complex arhetipal sunt foarte bine exprimate în următorul pasaj din lucrarea lui Nietzsche, Aurora, prin viziunea unei condiții viitoare de o mai mare forță și potență, și prin simbolismul păsărilor în înalt și al întinderilor de spațiu deschizându-se către viitorul necunoscut:
Noi, aeronauții spiritului! Acele păsări brave ce zboară peste întinderi, către cele mai îndepărtate locuri – este sigur! Undeva sau altundeva ele nu vor mai putea înainta și se vor opri pe un stâlp sau pe o stâncă goală – și vor fi recunoscătoare pentru această mizerabilă acomodare! Dar cine s-ar încumeta să tragă de aici concluzia că înaintea lor nu se află un imens spațiu deschis, că ele au zburat cât de departe se putea zbura! Toți marii noștri profesori și predecesori au ajuns în cele din urmă într-un punct final… Dar ce importanță are asta pentru tine și pentru mine?! Alte păsări vor zbura mai departe! Această înțelegere și credință a noastră rivalizează cu a lor, zburând sus și mai departe; ea se înalță în tării peste capetele și incapacitatea noastră, și de acolo survolează distanța și vede înaintea-i cârdurile de păsări care, mult mai puternice decât noi, se vor strădui să ajungă unde și noi am tins, unde totul este numai mare, mare, mare! 12
Harta natală a lui Friedrich Nietzsche
În altă parte, într-o altă imagine potrivită pentru perechea Jupiter-Uranus, Nietzsche îl descrie pe supraomul Zarathustra – viziunea sa asupra unei forme viitoare de om asemeni unui zeu – ca un sprinten “dansator cosmic” care sfidează “spiritul gravității”, urcând mereu mai sus, mereu mai departe, și predicând evanghelia unui viitor mai măreț și mai plin pentru ființa umană.
Teme similare pot fi de asemenea remarcate în viața și persoana lui Joseph Campbell (născut cu o conjuncție Soare-Mercur-Jupiter într-un careu în T cu o opoziție Uranus-Neptun), care punea mare preț pe urmarea propriei căi în viață, o abordare care, spunea el, este exemplificată foarte bine de Cavalerii Mesei Rotunde, care “considerau că e o rușine să mergi pe calea altuia” în căutarea Sfântului Graal. 13 De asemenea, Campbell și-a afirmat admirația pentru primul program de explorare a spațiului din anii 1960, care ne oferea o nouă și uimitoare perspectivă asupra planetei, și pentru geniul tehnologic care a făcut posibilă scala epică a panoramei orașului Manhattan – reflectând deopotrivă asocierea complexului Jupiter-Uranus cu ascensiunea, perspectivele extinse și mărimile enorme (enormity of scale) (Jupiter), combinate cu inovația, geniul și tehnologia (Uranus). În general, asemeni lui Nietzsche, Campbell a fost un entuziast al marilor posibilități umane, susținând o filosofie individualistă care afirma viața.
Atât Nietzsche cât și Campbell l-au avut pe Uranus în aspect major cu Marte (Nietzsche avea o opoziție Marte-Uranus, Campbell trigonul), ceea ce în cazul lui Campbell pare să se fi manifestat, în prima parte a vieții sale, în domeniul reușitelor atletice (care țin de Marte). Pe când era tânăr, Campbell a frecventat Columbia University din New York, unde a excelat la ceea ce azi numim “800 de metri”. El își amintește cu mândrie o cursă în care a alergat în ultima tură de ștafetă, iar după ce a primit-o, a recuperat un deficit de aproape 30 de metri, prinzându-l din urmă pe alergătorul din fața lui, și depășindu-l în viteză. În terminologia lui Abraham Maslow, Campbell avea o experiență de vârf, sau era în starea de flux (he was “in the zone”), cum am zice noi astăzi. Această experiență pare să fi lăsat o impresie profundă asupra lui Campbell. Chiar și la bătrânețe el și-a menținut admirația pentru nobilitatea antrenamentului și realizărilor atletice, și pentru camaraderia și aspirația către excelență, împărtășită de bărbați și femei deopotrivă în acest domeniu. Etosul atletului a rezonat cu simțul fin al lui Campbell pentru excelență și eleganță apolinică în minte, trup și spirit. Astfel de teme – experiențele de vârf, excelența atletică, afirmarea libertății individuale, exuberanța pozitivă cu care a susținut urmarea propriei căi în viață – sunt toate înrudite direct cu dinamicile arhetipale asociate celor două aspecte discutate din harta lui Campbell, careul Jupiter-Uranus și trigonul Marte-Uranus, care i-au modelat drumul individuării și viziunea despre lume. Pentru Nietzsche, aceeași combinație de principii arhetipale și-a găsit expresie în verva și simțul umorului ce răzbat în filosofia sa (precum și în scrierile polemice), și în viguroasele sale drumeții montane în Alpi sau de-a lungul cărărilor dificile de munte din Eze pe Coasta de Azur, unde a compus lucrarea epică Așa grăit-a Zarathustra. Același complex s-a remarcat în filosofia sa afirmând o abundentă sănătate a trupului și spiritului, chiar atunci când suferea sub presiunea procesului de transformare psihospirituală în care era angrenat.
Harta natală a lui Joseph Campbell
Luate în sine, alinierile Marte-Uranus se exprimă adesea printr-un individualism robust, impunător, printr-un angajament înflăcărat pentru autenticitate, prin rebeliune asertivă și o năzuință neobosită pentru experiențe noi și incitante – trăsături limpede exemplificate de poeții Beatnik (Kerouac, Ginsberg, Cassady), născuți cu Marte și Uranus în aspect tensionat, și de asemenea de Jim Morrison (conjuncție Marte-Uranus), liderul formației The Doors, care în timpul mai multor prestații live din anii 60 a strigat în repetate rânduri “treziți-vă!” (wake up!), într-o încercare de a-și zdruncina publicul și de a-l scoate din starea de somn existențial. În termeni arhetipali, Uranus este asociat cu tricksterul, rebelul, eliberatorul, și trezitorul – tipare dinamice de existență, încurajate și energizate în aceste figuri de arhetipul Marte, astfel rezultând o formă de individualism feroce și o respingere a tiparelor conformiste de existență convențională în favoarea unei vieți pline de schimbare constantă, experimentare și stimulare.
Printre formele problematice de manifestare ale complexelor arhetipale ce-l implică pe Uranus – mai ales în aspectele ce țin de individuare – se numără: o supraaccentuare a libertății individuale în detrimentul vieții spirituale și disciplinei necesare pentru transformarea psihologică, încăpățânare, nerăbdare și neglijență imprudentă, o incapacitate de a accepta limitele de orice fel, și o genialitate precoce în dezechilibru cu celelalte aspecte ale psihicului. Dacă luăm ca exemplu din nou combinația Marte-Jupiter-Uranus, printre calitățile pozitive ale acestui complex putem remarca în cazul lui Nietzsche un individualism exagerat și un geniu intelectual disociat, acesta proclamându-se “cu 2 km deasupra umanității”, și fiind incapabil de a accepta aspectele comune, cotidiene, ale naturii umane – o atitudine care l-a condamnat la o viață de pribegie și disperată solitudine. 14 Nietzsche era total separat de valorile dominante ale culturii sale, forțat de filosofia și viziunea sa despre lume să pășească pe propriul drum.
Teme similare se pot remarca și în cazul tranzitelor personale, principiul arhetipal uranian servind adesea o funcție eliberatoare sau revelatorie (awakening), care scoate la iveală talentele creatoare unice ale persoanei, propulsând-o pe drumul individuării. Arhetipul Uranus electrifică, stimulează punctual și intensifică temele asociate altor principii arhetipale planetare. Sub influența unui Uranus activat, complexele și impulsurile latente din psihic irump în atenția conștiinței și nu mai pot fi ignorate. Astfel, Uranus facilitează procesul de conștientizare, fundamental individuării.
Harta natală a lui Carl Jung, cu tranzitele pentru 4 ianuarie 1913, Basel
De exemplu, perioada confruntării lui Jung cu inconștientul, începând în 1912, a coincis cu un tranzit al lui Uranus la careul său natal Soare-Neptun. 15 Acest tranzit s-a evidențiat în mai multe moduri consecvente cu semnificația arhetipurilor implicate, exemplificând semnificația lui Uranus pentru individuare.
În primul rând, în această perioadă (1912) a fost publicată prima versiune a lucrării lui Jung, Wandlungen und Symbole der Libido, unde el își expune interpretarea mitologică a teoriei incestului – o deviere curajoasă de la poziția clasică freudiană pe care Jung o adoptase anterior. Apoi el s-a separat complet de Freud, demisionând din poziția de Președinte al Asociației Psihanalitice, și astfel – de bine, de rău – s-a dedicat incertitudinii drumului propriu în viață – un eveniment tipic în timpul tranzitelor dificile ale lui Uranus la Soare. Harta de mai sus înfățișează tranzitele lui Jung de la data de 4 ianuarie 1913, aproape de ziua în care Jung a primit o scrisoare de la Freud, în care acesta îl ruga să-și “asume deplina libertate” și să îl “scutească de presupusele semne de prietenie” – o scrisoare care a finalizat ruptura dintre cei doi. 16
În al doilea rând, tranzitul lui Uranus la careul natal al lui Jung între Soare-Neptun, a coincis de asemenea cu o serie de experiențe destabilizatoare și revelatorii, desfășurate în timpul confruntării sale cu inconștientul. Reflectând asocierea lui Neptun cu mitul, visele, imaginația, stările modificate de conștiință și așa mai departe, tranzitul lui Uranus la Neptun a stârnit un flux de fantasme vii care l-au aruncat pe Jung într-o stare de profundă dezorientare și confuzie, subminându-i capacitatea de a funcționa în lume. El a experimentat perturbări șocante ale experienței conștiente obișnuite, și întâlniri cu figuri spirituale numinoase personificate, ca de exemplu Philemon, care i-au servit drept ghizi pe drumul dezvoltării sale psihospirituale.
În al treilea rând, Jung și-a formulat înțelegerea procesului de individuare pornind de la confuzia năucitoare a acestei experiențe. Reflectând o temă importantă asociată combinației arhetipale Uranus-Neptun, el a fost pionierul unei noi abordări individuale a experienței spirituale, una care a influențat extrem de mult formele contemporane de spiritualitate. Calitățile lui Uranus, individualismul, natura inventivă și creatoare, au influențat dimensiunile arhetipale și spirituale neptuniene ale experienței.
Așadar, însumând, în timpul tranzitului lui Uranus la alinierea sa natală Soare-Neptun, Jung și-a găsit și și-a făurit propriul drum în viață, a intrat în perioada critică a procesului său de individuare, și și-a dezvoltat abordarea sa individuală unică a inconștientului, din care a izvorât întreaga sa operă creativă ulterioară.
Neptun: Transcendență, Disoluție și Sinteză
Trecem acum la arhetipul Neptun. În ceea ce privește individuarea, după cum am menționat anterior în treacăt, acest principiu este asociat cu tărâmul inconștientului colectiv. Sensibilitatea neptuniană – exprimată prin vise, fantasme, imaginație, abilități vizionare, instinct religios, privirea simbolică (eye for symbol) – este mijlocul prin care omul angrenează inconștientul colectiv în timpul procesului de individuare. Neptun este cu precădere asociat cu interpretarea simbolică a experienței de viață a persoanei, cu sarcina de a cultiva o perspectivă mitică asupra vieții și cu dorința de a recupera o manieră vrăjită (enchanted), magică de existență în lume. Prin arhetipul Neptun, individul se deschide idealurilor spirituale și viziunilor inspirate, sau năzuiește la transcendență prin experiențe mistice, ori mitologizează și percepe legăturile fundamentale și unitatea tuturor lucrurilor. Aspirația de a descoperi Împărăția lui Dumnezeu și năzuința pentru paradis sunt fenomene neptuniene.
În termeni jungieni, Neptun este asociat cu Sinele și cu imaginea lui Dumnezeu întrupat (incarnate god-image), cu arhetipul spiritului și confruntările cu dimensiunea numinoasă a realității. Principiul neptunian este asociat cu activitatea puterii transcendente a Sinelui care orchestrează din culise aventura spirituală și conduce conștiința pe drumul individuării. În sufletul care este pregătit lăuntric, principiul neptunian se manifestă ca împlinire spirituală sau experiență a iluminării, ceea ce strămută atenția omului de la lucrurile exterioare asupra lumii interioare a spiritului. Acest principiu se poate manifesta de asemenea ca o tânjire regresivă de reîntoarcere într-o stare fericită de unitate preconștientă pentru a scăpa de alienarea dureroasă a conștiinței egotice. Într-adevăr, regresia libido-ului – după cum numește Jung procesul în care energia este retrasă din activitățile extravertite ale vieții și este direcționată către interior – este esențială pentru individuare, stimulând activitatea plăsmuitoare de fantasme a inconștientului.
În timpul individuării, când începe ca atare transformarea psihospirituală, principiul Neptun este adesea observat mai întâi în disoluția formei existente a structurii ego-ului – “disoluția personei”, dacă vrem să folosim termenul lui Jung. 17 Prin acest proces, unitatea coezivă precedentă a personalității se dezintegrează în părți separate, și are loc o reîntoarcere la un stadiu psihologic nediferențiat pe care alchimiștii îl numeau massa confusa. Granițele ce separă egoul de inconștient sunt parțial dizolvate, iar demarcarea personalității egoului conștient de inconștient este încețoșată. Printre aspectele problematice ale acestei experiențe se numără egocentrismul, stările delirante de conștiință, o detașare schizofrenică de realitate și o identificare inconștientă cu arhetipurile – toate acestea reflectând teme caracteristic neptuniene precum disoluția, confuzia, lipsa clarității, iluziile și proiecțiile.
Cedând năzuinței regresive de reîntoarcere în paradisul pântecului, într-o stare de unitate preconștientă, persoana este expusă tuturor acestor idealuri, dorințe și imagini iluzorii care zac în fundalul psihicului, distorsionând subtil experiența acesteia. În confruntarea cu inconștientul, trebuie să încercăm să devenim conștienți de imaginile arhetipale care ne strămută pe nesimțite conștiința. Trebuie să diferențiem egoul – eul personal – de multitudinea de arhetipuri și instincte.
În termeni mitici, această experiență este sugerată de motivul “burții balenei”, atunci când personalitatea conștientă este “înghițită” de inconștient, atrasă în adâncimi, [experiență] care se simte într-adevăr ca o submersie – și care este sugerată de asemenea de motivul călătoriei nocturne pe mare, folosind un termen aparținând lui Leo Frobenius. 18 În adâncimile acvatice, omul este însărcinat cu sarcina apăsătoare de a curăța “ușile percepției”, de a elimina petele care distorsionează oglinda conștiinței auto-reflexive, astfel încât să vadă lumea așa cum este ea. Potrivit lui Jung, scopul individuării este să ajungi la o viziune realistă asupra sinelui și asupra lumii, care poate fi obținută numai odată cu eliberarea de compulsia inconștientă și influența distorsionantă a arhetipurilor.
De-a lungul procesului de individuare, pericolul este că omul poate renunța la sinele său conștient unic identificându-se fără să vrea fie cu o imagine idealizată a sa – o persona – fie cu o imagine arhetipală din inconștient, astfel conștiința acestuia fiind posedată de arhetip, iar adevărata individualitate fiind pierdută: persoana devine astfel nimic altceva decât un erou, mereu luptându-se tragic cu adversitatea, căutând aventură și cuceriri; sau se identifică total cu bătrânul înțelept (personalitatea mana) și se crede, solemn, o ființă de o înțelepciune superioară și lipsită de trăsături mai puțin exaltate; sau cade pradă inflației maniace pretins divine care vine la pachet cu identificarea cu Sinele. Trebuie să accentuăm aici că natura posesivă este legată mai direct de arhetipul Pluto, însă Neptun reprezintă imaginile arhetipale înseși, iluziile, escapismul, pierderea de sine, alura hipnotică a inconștientului arhetipal.
Totuși, cu toate pericolele ei, disoluția personei și, apoi, absorbția în lumea imaginilor arhetipale este o condiție prealabilă pentru reintegrarea și reorganizarea psihicului în jurul Sinelui – centrul mai profund și totalitatea psihicului. După cum observă Jung, “disoluția este o precondiție pentru izbăvire.” 19 În timpul stadiilor următoare ale individuării, calitatea izbăvitoare a principiului neptunian se manifestă prin mișcarea către sinteza părților disparate ale psihicului în jurul Sinelui. Salvarea egoului are loc prin restabilirea unității psihice; privirea persoanei “devine una”, dacă punem această idee în termenii familiari ai Bibliei, iar conflictul dintre părțile contrare ale psihicului este vindecat. Pentru individul izbăvit, principiul neptunian poate fi recunoscut în beatitudinea Raiului, în experiența “paradisului regăsit”, și în recuperarea unui simț magic de participație cu lumea naturală. Mitologia oferă numeroase imagini potrivite pentru această realizare: ambrozia – elixir al zeilor, fântâna tinereții, nunta mistică a individului cu Dumnezeu. În alchimie, arhetipul Neptun este descris în mod adecvat de aqua permanens – “minunatele ape ale transformării” – conținute în Piatra Filosofală, punctul terminus al opus-ului alchimic. 20
După cum ar fi poate de așteptat, multe dintre temele de mai sus pot fi remarcate la mai multe persoane născute cu aspecte majore Soare-Neptun. Acest complex arhetipal este regăsit, de pildă, la numeroase figuri proeminente pentru care dimensiunea spirituală este o realitate experimentată în mod direct: Jung (careu Soare-Neptun), Pierre Teilhard de Chardin (conjuncție), Sfânta Tereza de Lisieux (careu), și Sfânta Tereza de Avila (sextil). La această listă i-am putea adăuga pe Roberto Assagioli, pionier al psihologiei transpersonale și explorator al experiențelor spirituale (careu Soare-Neptun), și pe Sri Aurobindo, pionierul mișcării de yoga integrală (trigon Soare-Neptun).
În persoanele cu o inclinație pentru mistic, complexele Soare-Neptun se pot manifesta ca o jertfire hristică a sinelui individual pentru viața mai largă a spiritului, ca o formă de eroism spiritual în care conștiința sau chiar identitatea persoanei devine un canal [de comunicare] al divinului. În astfel de cazuri accentul este mai puțin pe voința de sine și mai mult pe rolul de emisar al spiritului. De asemenea, ca în cazul lui Jung, poate avea loc o luptă pentru prezervarea propriului sine individual împotriva influxului cu potențial copleșitor al inconștientului arhetipal, și un impuls de a se alinia armonios cu spiritul, cu Tao sau cu Logosul – cu principiul ordinii cosmice.
Aspectele lui Neptun la alte planete din harta natală oferă o indicație despre felul cum vor fi experimentate aceste teme în viața individului. Complexul Venus-Neptun, de pildă, este legat de o expresie spiritualizată a animei, sau cu estomparea graniței dintre iubirea spirituală și cea romantică, îmbrăcând forme variate, de la mici fantezii și proiecții romantice inconștiente la iubirea unui mistic pentru divin și o transcendere a înclinațiilor romantice personale. Cel din urmă aspect este vizibil limpede la Teilhard, a cărui iubire pentru divinul din lumea materială și pentru Iisus Hristos a îmbrăcat o formă personală, aproape romantică. Amplasarea Soarelui și a lui Venus în Taur în harta lui Teilhard se reflectă în nuanța caracteristică “pământeană” (earthly) a misticismului său, care s-a concentrat pe spiritul din inima materiei, și care a reconceput creștinismul din punctul de vedere al evoluției universului material. 21
Harta natală a lui Pierre Teilhard de Chardin
Prin contrast, în cazul aspectelor Mercur-Neptun, temele neptuniene evidente în timpul individuării – precum sinteza, mitologizarea, dimensiunile subtile ale realității – sunt exprimate cel mai adesea prin intermediul intelectului. Astfel, putem observa semnătura complexelor Mercur-Neptun în grandioasa sinteză filosofică a lui Hegel, cunoașterea mediumnică (psychic knowledge) și filosofia mistică a lui Rudolf Steiner, studiile mitologice ale lui Joseph Campbell și Robert Graves și în metaforele și imagistica mitică din versurile melodiilor lui Bob Dylan și Bruce Springsteen – cu toții născuți cu alinieri majore Mercur-Neptun.
Motive similare sunt evidente în timpul tranzitelor majore ale lui Neptun și progresiilor la Neptun, care coincid adesea cu o deschidere către produsele fantasmatice ale inconștientului, perioade de retragere hermetică din lume, experiențe spirituale și perioade de înaltă sensibilitate mitică sau artistică, adesea cu un caracter profetic sau vizionar.
Pluto: Compulsie Instinctuală, Coborârea în Infern și Procesul Moarte-Renaștere
În timp ce principiul Neptun este asociat cu dimensiunea spirituală a realității și cu tărâmul imaginilor din inconștientul colectiv, arhetipul Pluto ține de instincte, pasiuni arzătoare și impulsuri iraționale din adâncurile inconștientului – impulsuri care trebuiesc aduse la suprafață în conștiință și purificate. Pluto simbolizează puterea spirituală întunecată a naturii care urmărește propria transformare evolutivă în lumina conștiinței auto-reflexive umane. Principiul Pluto este, deci, asociat cu cea mai importantă temă a procesului de individuare: procesul psihospiritual de moarte-renaștere. Această temă este cu precădere conectată cu interacțiunea arhetipurilor Pluto și Saturn, indicată de alinierile natale sau de tranzitele dintre planetele respective.
În psihologie, arhetipul Saturn își găsește expresie în formele cristalizate și structurile rigide ale complexului egotic. Saturn este asociat, de asemenea, emoției de frică și instinctului de auto-conservare, care fundamentează ego-ul și mecanismele sale de apărare. Saturn simbolizează vechiul principiu guvernator al psihicului; el este asociat cu principiul reprimării, controlului, cenzurii și este astfel bine caracterizat de noțiunea lui Freud de supra-eu. În termeni mitologici, Saturn este personificat ca rege bătrân, simbolizând forma negativă, opozantă vieții (life-resisting) a bătrânului înțelept (senex), și ca “paznic al pragului” – bariera care trebuie depășită dacă individul vrea să-și trăiască aventura propriei vieți, să-și împlinească potențialul și să acceseze transcendentul. În esență, înainte de a fi transformat pe parcursul muncii de individuare, Saturn reprezintă în psihic principiul negării și al rezistenței, care se manifestă ca răspuns negativ adresat vieții: incapacitatea de a accepta și afirma viața cu toată suferința și greutățile ei, laolaltă cu bucuriile și plăcerile.
Agentul transformării egoului cristalizat este arhetipul Pluto. Pluto simbolizează forța elementală a naturii, mereu distrugătoare și creatoare, înaintând inexorabil, asigurându-se că viața moare ca vechi și renaște ca nou, asemeni miticului Ouroboros, șarpele sau dragonul care-și mănâncă propria coadă, auto-devorându-se într-un ciclu perpetuu de viață instinctuală. În termeni jungieni, Pluto este asociat cu puterile elementale și instinctuale reprimate în domeniul umbrei. Este de asemenea asociat cu puterea dionisiacă a supraomului lui Nietzsche – și cu forța daimonică ce acordă individului puterea de a realiza fapte mult mai mărețe decât ar putea numai prin simpla voință conștientă.
Impulsul transformator asociat lui Pluto funcționează printr-un proces pe care Stanislav Grof l-a numit pyrocatharsis: “arderea”, distrugerea unui complex sau tipar arhetipal de comportament prin ducerea acestuia la extrem, prin intensificarea lui. 22 În cazul combinațiilor Saturn-Pluto – fie în cazul alinierilor natale sau prin tranzit – experiențele de frică, negare, contracție, rezistență, limitare și reprimare pot fi toate transformate printr-o expresie extremă. Astfel, această combinație arhetipală este asociată cu experiența damnării eterne, chinurile groaznice ale iadului și agonia purgatoriului. Complexele arhetipale Saturn-Pluto pot fi experimentate ca o “oală sub presiune” a transformării, ca un alambic alchimic, în care egoul uman obișnuit suferă o moarte-renaștere. În esență, procesul de transformare alchimică reflectă dinamica Saturn-Pluto, incorporând teme precum transformarea prin foc (calcinatio), faza nigredo a morții (mortificatio) și dezmembrarea bătrânului rege sau principiu dominant (Sol, bătrânul Adam) și curățarea impurităților, care simbolizează, după Jung, impulsul de a te elibera de compulsia instinctuală.
După cum a demonstrat Mircea Eliade, alchimia își are originile în metalurgie, extragerea minereurilor aflate adânc sub pământ și topirea acestora în foc pentru a crea metalul, și în șamanism – unde șamanul efectuează o coborâre și suferă experiența morții, care adesea implică suferințe duse la extrem și confruntări cu puterile animale. 23 Aceste teme – domeniul subpământean, adâncimile, focul, căldura intensă, lumea animală – sunt în mod evident plutonice. Arhetipul Pluto poate fi de asemenea remarcat în mituri în motivul “coborârii în infern”, și este simbolizat prin întâlniri cu locuitorii adâncurilor și confruntări cu bestii înfiorătoare, sau prin erupții vulcanice de o putere elementală și ardere (consumption by fire), și așa mai departe.
Atunci când arhetipul Pluto acționează asupra lui Saturn, puterea reprimată a instinctelor determină o transformare a structurii ego-ului: vechile forme cristalizate ale structurii saturniene a egoului sunt distruse; limitele normale ale personalității umane sunt distruse, pentru ca o nouă integralitate să fie dobândită. Analog, atunci când Saturn acționează asupra lui Pluto, instinctele vor fi conținute și controlate – premisă necesară pentru transformarea lor. Individul trebuie să aducă disciplina și controlul saturniene asupra pasiunilor, și trebuie să invoce valorile morale consacrate în timpul confruntării cu instinctele necivilizate, primitive din inconștient. Căci numai printr-un astfel de demers compulsia instinctuală oarbă – ce caracterizează mare parte din existența umană – poate fi ținută sub control. Mediată de arhetipurile Saturn și Pluto, individuarea aduce “moartea omului animal”. În creștinism, simbolul principal al acestei morți, și al depășirii stadiului brut, instinctual al ființei, este răstignirea.
Deloc surprinzător, putem observa multe dintre aceste teme asociate combinației Saturn-Pluto în viețile și operele figurilor care au explorat în profunzime experiențele de transformare psihospirituală, incluzându-i aici pe filosofii spirituali Alan Watts și Sri Aurobindo, precum și pe Nietzsche și Jung – fiecare născut cu un aspect major între Saturn și Pluto. De exemplu, Aurobindo, avându-i în harta sa natală pe Mercur, Saturn și Pluto într-un triunghi major (grand trine), a oferit în voluminoasele sale opere scrise, o serie de analize psihologice profunde și exhaustive ale experienței transformării evolutive prin care materia poate fi spiritualizată, prin intermediul conștiinței umane. El rămâne unul dintre cei mai sistematici și subtili filosofi ai travaliului transformării spirituale.
Harta natală a lui Sri Aurobindo
În cazul lui Nietzsche, care propăvăduia o viață plină de suferință intensă – “o coborâre într-o durere mai adâncă decât oricare alta” – ca o condiție necesară pentru evoluție, acest îndemn exprimă o dimensiune esențială a complexului arhetipal Saturn-Pluto, așa cum o fac și mărturiile primare ale “sfâșietoarelor ultime ore” de moarte-renaștere psihospirituală. 24 Astfel de teme sunt evidente și în cazul lui Jung, ale cărui descrieri ale individuării ca dificil travaliu herculean și a cărui mărturie a luptei prelungite cu forțele întunecate ale inconștientului (și nu numai) reflectă dinamica Saturn-Pluto din viața sa. Felul în care a experimentat Jung acest complex este bine exprimat în următoarea relatare a “confruntării sale cu inconștientul”:
“Trăiam într-o stare constantă de tensiune; adesea cădeam ca și cum blocuri imense de piatră s-ar fi prăvălit peste mine. O furtună violentă era urmată de o alta. Faptul că suportam aceste furtuni era o chestiune de forță brută. Alții ar fi fost distruși de ele – Nietzsche, Holderlin și mulți alții. Dar în mine era o forță demonică… Când am îndurat aceste asalturi ale inconștientului, aveam o convingere nestrămutată că mă supun unei voințe mai înalte, și acel sentiment a continuat să mă însoțească până când am reușit să stăpânesc această sarcină.”25
Aici putem recunoaște cum arhetipul Pluto, cu forță “demonică” și “brută”, intensifică și împuternicește capacitatea saturniană pentru rezistență și anduranță. În același timp, puterea plutonică a instinctelor distruge vechea structură a egoului și persona acestuia, fapt simbolizat prin prăvălirea blocurilor de piatră și prin puterea elementală a furtunii.
Așa cum am susținut în altă parte, atunci când analizăm semnificația principiului arhetipal plutonic pentru individuare, consider că putem discerne o traiectorie fundamentală de evoluție, adesea remarcabilă în viețile celor care angajează la un nivel profund dimensiunea de experiență asociată lui Pluto. 26 Rezumând, această traiectorie este definită de câteva stadii distincte:
- O împuternicire instinctuală inconștientă a egoului, în care impulsurile asociate lui Pluto constrâng egoul individual să se afirme în lume, să cucerească și prăduiască (plunder), să-și exercite puterea și să încerce să-și satisfacă nevoile generate instinctiv.
- O frustrare a instinctelor de către contextul saturnian al vieții umane (presiunile existenței materiale, faptele dure ale realității individuale, limitările inerente vieții, ritmul scăzut al schimbării, responsabilitățile și datoriile față de ceilalți, și așa mai departe), cu o intensificare simultană a nevoilor și impulsurilor asociate lui Pluto.
- O schismă din ce în ce mai gravă între ego – acordat realității obiective exterioare – și instincte – care se cer a fi satisfăcute – o schismă care, dacă atinge cote prea extreme, poate conduce la experiența alienării sau înstrăinării de baza instinctuală a vieții, și, odată cu asta, la o pierdere a vitalității, poftei de viață și vigorii.
- O “coborâre în infernul” inconștientului, pentru ca egoul să recupereze puterea și potențialul pierdut.
- Apoi, o confruntare de tip moarte-renaștere în urma căreia atât egoul cât și instinctele ies transformate.
- Și, în fine, ascensiunea, învierea (resurrection) și împlinirea superioară a personalității, o stare de integralitate în care compulsivitatea asociată arhetipului Pluto este depășită.
După cum ilustrează aceste exemple sumare, principiile arhetipale asociate lui Uranus, Neptun și Pluto sunt agenții primari ai individuării, reprezentând teme și motive ce sunt centrale în tradițiile mitice și spirituale ale lumii. Aplicând astrologia arhetipală, ne putem înțelege mai bine relația unică cu aceste principii, și astfel putem discerne felul în care aceste teme se exprimă în experiențele noastre de viață. Într-o epocă în care miturile sunt în general clasate ca adevăruri primitive depășite de știință, fapt care lasă individul văduvit de îndrumare spirituală și orientare mitică, astrologia arhetipală ne permite să înțelegem, ca atare, propria relație cu zeii. Ea ne oferă un cadru arhetipal care ne aprofundează contextul vieții și ne ajută să navigăm prin cele mai dificile experiențe.
Alte articole de Keiron LeGrice în limba română:
Astrologia secolului XX: De la astrologie psihologică la cosmologie arhetipală
Nașterea unei noi discipline – Cosmologia arhetipală în perspectivă istorică
Note
(1) Multe dintre aceste arhetipuri sunt discutate în lucrarea seminală a lui Jung, Arhetipurile și inconștientul colectiv. Procesul de individuare este discutat în cele Două eseuri despre psihologia analitică și reprezintă punctul focal central al tuturor lucrărilor sale importante pe tema alchimiei, cu precădere Mysterium Coniunctionis.
(2) Pe tema asocierii dintre Sine și Voința lui Dumnezeu, Jung scrie: “Prin virtutea numinozității sale, Sinele îl constrânge pe om către împlinire, adică către integrarea inconștientului sau subordonarea eului în fața unei “voințe” holiste, care este pe drept concepută ca “voința lui Dumnezeu”.” (C.G. Jung, Letters II, p. 14, trad. noastră) Urmând convenția din acest citat, voi scrie cu literă mare conceptul jungian de Sine, pentru a-l demarca de conotația uzuală a termenului sine individual, care este mai mult sau mai puțin sinonim cu conceptul lui Jung de ego.
(3) Vezi Jung, Simboluri ale transformării, și Campbell, Eroul cu o mie de chipuri.
(4) Acest articol are în vedere numai astrologia arhetipală și noua disciplină academică a cosmologiei arhetipale, bazată pe opera lui Richard Tarnas și a altor cercetători ce publică în revista Archai, inclusiv eu. Cosmologia arhetipală este un domeniu multidisciplinar care se inspiră din mai multe domenii consacrate precum psihologia abisală, filosofia, istoria culturii, mitologia comparată, studiile religioase, cosmologia și științele noii paradigme. Studiul corelațiilor astrologice dintre alinierile sau aspectele planetare și tiparele arhetipale din experiența umană (astrologia arhetipală) este fundamental pentru acest domeniu. Pentru o introducere în cosmologia arhetipală, vezi LeGrice “Nașterea unei noi discipline”.
(5) Pentru mai multe detalii despre relația dintre astrologie și teoria arhetipală a lui Jung, vezi LeGrice, Archetypal Cosmos, pp. 55-78, 90-94, 152-178.
(6) Pentru o discuție pe marginea multidimensionalității și multivalenței inerente astrologiei, vezi Tarnas, Cosmos and Psyche, pp. 85-87. De asemenea, versiunea în limba romană a articolului lui Tarnas Note asupra Dinamicilor Arhetipale și Cauzalității Complexe în Astrologie (I).
(7) Pentru legăturile dintre astrologia arhetipală și mitologie, vezi Archetypal Cosmos, 34-94, 263-287.
(8) Principiile arhetipale asociate planetei pitice Eris, ce pare să aibă de-a face cu teme precum tensiunea opușilor, discordia evolutivă, justiția cosmică, reacțiile de contrabalansare și nerespectarea naturii – s-ar putea să fie de asemenea foarte importante pentru individuare. Vezi LeGrice, Discovering Eris.
(9) Jung, Memories, Dreams, Reflections, 414.
(10) Campbell, Hero with a Thousand Faces, 51.
(11) Pentru exemplificări ale asocierii lui Uranus cu individualitatea sclipitoare și geniul creator, vezi Tarnas, Prometheus the Awakener.
(12) Nietzsche, “Daybreak” [Aurora], aforismul 575, în A Nietzsche Reader, 205. Pentru analiza lui Richard Tarnas asupra complexului Jupiter-Uranus la Nietzsche, vezi Cosmos and Psyche, pp. 335-348.
(13) Campbell, interviu cu Bill Moyers, The Power of Myth.
(14) Nietzsche, “Ecce Homo”, în Basic Writings of Nietzsche, p. 751.
(15) Vezi Jung, Memories, Dreams, Reflections [Amintiri, vise, reflecții], cap. IV, pp. 194-225.
(16) Bair, Jung: A Biography, p. 238.
(17) Jung, Two Essays on Analytical Psychology, p. 156-171.
(18) Vezi Campbel, Hero with a Thousand Faces, p. 90-95.
(19) Jung, Mysterium Coniunctionis, p. 283.
(20) Jung, Mysterium Coniunctionis, p. 277.
(21) Vezi Teilhard de Chardin, Heart of Matter.
(22) Grof, Psychology of the Future, p. 48.
(23) Vezi Eliade, Forge and the Crucible.
(24) Nietzsche, Thus Spoke Zarathustra, pp. 175, 111.
(25) Jung, Memories, Dreams, Reflections, 200-201.
(26) Cercetez semnificația arhetipului Pluto pentru dezvoltarea psihologică individuală în LeGrice, “A Last Chance Power-Drive”.
Datele hărților
(oferite de Sy Scholfield, dacă nu se menționează altminteri):
Roberto Assagioli: 27 februarie 1888, 12:00 ora Romei (-0:49:56), Veneția, Italia (45n27, 12e21). Sursa: certificatul de naștere obținut de Grazia Bordoni, copie a dosarului. RR: AA.
Sri Aurobindo: 15 august 1872, 05:00 LMT (-5:53:28), Calcutta, India (22n32, 88e22). Sursa: Marion March citează biografia, Auroville: City of the Future (Fisher Books [1974?]). Sy Scholfield citează Sri Aurobindo: The Prophet of Nationalism de Jyotirmati Samantaray (Orissa Review, august 2005, p. 30), “4.50 AM”. < http://orissa.gov.in/e-magazine/Orissareview/aug2005/augreview.htm > și The Life of Sri Aurobindo: A Source Book de Ambalal Balkrishna Purani (1964 [1958]), p.2, `4-30 AM, cu o oră înaintea răsăritului”. NB: Răsăritul era la 05:40. RR: B.
Joseph Campbell: 26 martie 1904, 19:25 EST (+5), White Plains, New York, SUA (41n02, 73w46). Sursa: De la mama lui, care i-a spus lui Erin Cameron în 1981; locul nașterii de pe site-ul său < www.jcf.org > . RR:A.
Neal Cassady: 8 februarie 1926, 02:05 MST (+7), Salt Lake City, Utah, SUA (40n45, 111w53). Sursa: Sy Scholfield menționează certificatul de naștere citat în Neal Cassady: The Fast Life of a Beat Hero (Chicago Review Press, 2006), p. 2. RR: AA.
Bob Dylan: 24 mai 1941, 21:05 CST (+6), Duluth, Minnesota, SUA (46n47, 92w06). Sursa: Certificatul de naștere obținut de Edwin Steinbrecher, copie a dosarului (Robert Allen Zimmerman). RR:AA.
Allen Ginsberg: 3 iunie 1926, 02:00 EDT (+4), Newark, New Jersey, SUA (40n44, 74w10). Sursa: John McKay-Clemens citează o scrisoare de la asistentul său. Sy Scholfield citează aceeași dată în Dharma Lion: A Critical Biography of Allen Ginsberg de Michael Schumacher (St. Martin’s Press, 1992), pp. 3+7. RR: A.
Robert Graves: 24 iulie 1895, 04:26 GMT (+0), Wimbledon, Anglia (51n25, 0w13). Sursa: Biografia Robert Graves: His Life and Work de Martin Seymour-Smith (Hutchinson, 1982), p.1. RR: B.
G.W.F. Hegel: 27 august 1770, Stuttgart, Germania (48n47, 9e11). Sursa: Wikipedia. < http://en.wikipedia.org/wiki/Georg_Wilhelm_Friedrich_Hegel > (accesat 12 decembrie 2011). RR: X.
Carl Gustav Jung: 26 iulie 1875, 19:32 LMT (ora Bernei -0:29:44), Kesswil, Elveția (47n36, 9e20). Sursa: De la fiica sa Gret Baumann, citat în Carl Gustav Jung: Leben, Werk, Wirkung de Gerhard Wehr (Kosel-Verlag, 1985); s-au mai menționat și alte ore în preajma apusului (Karle Gustav Jung). Aici am folosit 19:24 LMT. RR: A.
Jack Kerouac: 12 martie 1922, 17:00 EST (+5), Lowell, Massachusetts, SUA (42n38, 71w19). Sursa: Lois Rdden citează Kerouac de Ann Charters. Sy Scholfield citează Subterranean Kerouac: The Hidden Life of Jack Kerouac de Ellis Amburn (New York: St. Martin’s Press, 1998): “Într-o scrisoare datată 28 decembrie 1950, adresată lui [Neal] Cassady, Kerouac a dezvăluit că s-a născut la ora 5 PM și că mama lui [Gabrielle] i-a trimis ulterior o scrisoare în care i-a relatat cu amănunte nașterea sa.” RR: A.
Jim Morrison: 8 decembrie 1943, 11:53 EWT (+4), Melbourne, Florida, SUA (28n04, 80w36). Sursa: Cardul de înregistrare a nașterii obținut de Bob Gardenr, copie. RR: AA.
Friedrich Nietzsche: 15 octombrie 1844, 10:00 LMT (-0:48:32), Rocken [Lutzen], Germania (51n15, 12e08). Sursa: Sy Scholfield citează biografia Der Junge Nietzsche scrisă de fiica lui, Elisabeth Forster Nietzsche (A. Kroner, 1922), p. 14. Elisabeth a creat Arhiva Nietzsche în 1894. RR: B.
Bruce Springsteen: 23 septembrie 1949, 22:50 EDT (+4), Long Branch, New Jersey, SUA (40n18, 74w00). Sursa: Certificatul de naștere citat de Janice Mackey în Contemporary American Horoscopes (Astrolabe 1990). Adesea Freehold, NJ este în mod eronat listat ca loc de naștere. RR: AA.
Rudolf Steiner: 25 februarie 1861, 23:15 LMT (-0:58:16), Murakiraly, Austro-Ungaria [azi Kraljevica, Croația] (45n16, 14e34). Sursa: Marion March citează ora nașterii citată în Rudolf Steiner de Gerhard Wehr (Frieberg, 1983). Astrodatabank se află în posesia unei copii a scrisorii trimise de Steiner lui Nandan Bosma, unde acesta oferă data de 25 februarie 1861, 23:07 LMT. Certificatul de botez oferă data de 27 februarie, dar acesta a fost emis la mulți ani după nașterea lui Steiner. (Rudolf Joseph Lorenz Steiner). RR: AA.
Pierre Teilhard de Chardin: 1 mai 1881, 07:00 LMT (-0:12), Orcines, Franța (45n47, 3e00). Sursa: Certificatul de naștere citat de Michel și Francoise Gauquelin; Sy Scholfield citează același document (Nr. 19). RR: AA.
Sf. Tereza de Avila: 28 martie 1515 (OS), 05:00 LMT (+0:18:48), Avila, Spania (40n39, 4w42). Sursa: Biografia Saint Teresa of Avila de Stephen Clissold (Sheldon Press, 1979). RR: B.
Sf. Therese de Lisieux: 2 ianuarie 1873, 23:30 LMT (-0:00:20), Alencon, Franța (48n26, 0e05). Sursa: T. Pat. Davis citează Registrul Primăriei (Mayoral Register); Sy
Scholfield citează același registru (Nr. 2). RR: AA.
Alan Watts: 6 ianuarie 1915, 06:20 GMT (+0), Chislehurst, Anglia (51n25, 0e04). Sursa: Dana Holliday citează autobiografia sa In My Own Way (Pantheon Books, 1972), p.10. RR: B.
Bibliografie
Bair, Deidre – Jung: A Biography. Londra: Little, Brown and Company, 2003.
Campbell, Joseph – The Hero with a Thousand Faces. 1949. Reeditat Londra: Fontana, 1993.
Campbell, Joseph și Bill Moyers. Joseph Campbell and the Power of Myth with Bill Moyers. New York: Mystic Fire Video, 1988.
Eliade, Mircea. The Forge and the Crucible: Origins and Structures of Alchemy. Ediție nouă. 1978. Reeditat Chicago: University of Chicago Press, 1979.
Grof, Stanislav. Psychology of the Future: Lessons from Modern Consciousness Research. Albany, NY: State University of New York Press, 2000.
Jung, Carl Gustav. The Archetypes and the Collective Unconscious. Ediția a doua. The Collected Works of C.G. Jung, vol. 9, partea I. Trad. R.F.C. Hull. Princeton: Princeton University Press, 1968.
—-. C.G. Jung Letters II: 1951-1961. Editat de Gerald Adler și Aniele Jaffe. Trad. R.F.C. Hull. Londra: Routledge & Kegan Paul, 1973.
—-. Memories, Dreams, Reflections. 1963. Editat de Aniele Jaffe. Trad. Richard Wilson și Clara Wilson. Reeditat Londra: Flamingo, 1983.
—-. Mysterium Coniuncionis. Ediția a doua. 1955-1956. Vol. 14 din The Collected Works of C.G. Jung. Trad. R.F.C. Hull. Reeditat Princeton: Princeton University Press, 1989.
—-. Symbols of Transformation. Ediția a doua. 1967. Vol 5 din Collected Works of C.G. Jung. Trad. R.F.C. Hull. Reeditat Princeton: Princeton University Press, 1976.
—-. Two Essays on Analytical Psychology. Ediția a doua. 1966, Vol. 7 din Collected Works of C.G. Jung. Trad. R.F.C. Hull. Reeditat Londra: Routledge, 1990.
LeGrice, Keiron. The Archetypal Cosmos: Rediscovering the Gods in Myth, Science and Astrology. Edinburgh: Floris Books, 2010.
—-. “The Birth of a New Discipline: Archetypal Cosmology in Historical Perspective.” În The Birth of a New Discipline, Archai: The Journal of Archetypal Cosmology, nr. 1, vara 2009. Reeditat San Francisco: Archai Press, 2011.
—-. “The Dark Spirit in Nature: C.G. Jung and the Spiritual Trasformation of Our Time.” În Beyond a Disenchanted Cosmology. Archai: The Journal of Archetypal Cosmology, Nr. 3, toamna 2011. San Francisco: Archai Press, 2011.
—-. Discovering Eris: The Symbolism and Significance of a New Planetary Archetype. Edinburgh: Floris Books, 2012.
—-. ” A Last Chance Power-Drive: An Archetypal Analysis of Bruce Springsteen’s Song Lyrics, Part 1″. În The Birth of a New Discipline, Archai: The Journal of Archetypal Cosmology, Nr. 1, vara 2009. Reeditat San Francisco: Archai Press, 2011.
Nietzsche, Friedrich. Basic Writings of Nietzsche. Trad. Walter Kaufmann. New York: The Modern Library, 2000.
—-. Thus Spoke Zarathustra. Trad. Richard Hollingdale. New York: Penguin, 1968.
Tarnas, Richard. Cosmos and Psyche: Intimations of a New World View. New York: Viking, 2006.
—-. Prometheus the Awakener: An Essay on the Archetypal Meaning of the Planet Uranus. Woodstock, CT: Spring Publications, 1995.
Teilhard de Chardin, Pierre. The Heart of Matter. San Diego: Harcourt, 1978.