Richard Tarnas

 
 
Reprodus cu permisiunea autorului dupa Archai Journal, Issue 4 (2012): Death, Rebirth, and Revolution

 
 
Notele ce urmează au fost scrise cu zece ani în urmă, în primăvara anului 2002, cu puțin timp înainte să încep să scriu textul principal al lucrării Cosmos and Psyche, fiind circulate în cerc restrâns printre cei câțiva colegi care aveau să citească în avans această carte. Ele reflectă încercarea mea de a gândi până la capăt și de a formula pe cât de precis posibil dinamicile arhetipale complexe ce se remarcă atunci când două sau mai multe planete intră în aspect și arhetipurile corespunzătoare par să se activeze reciproc în feluri diferite. Mi-am dorit să-mi clarific ceea ce părea a fi infrastructura de bază a unei logici extinse care putea începe să facă dreptate naturii neobișnuit de complexe a corelațiilor astrologice. Și, de asemenea, am vrut să elaborez ceea ce s-ar putea numi o epistemologie a judecății arhetipale. Astfel, scrierea acestor reflecții mi-a oferit ca fundație conceptuală pentru lucrul la Cosmos and Psyche.

Aceste note vor fi de interes în primul rând acelor cititori care au deja o oarecare experiență în astrologie, și care, ca mine, năzuiesc să înțeleagă mai bine dinamicile ce stau la baza fenomenelor observate. Ele sunt scrise sub formă telegrafică, de schiță, și au un caracter intenționat filosofic. Însă ele urmăresc să arunce lumină asupra funcționării interne și subliminale a unor factori ce transcend conceptualul. Căci în final, desigur, arhetipurile nu sunt numai concepte, simple abstracțiuni intelectuale uscate; ele sunt forțe multidimensionale puternice ce se pot înstăpâni asupra stării de conștiință a cuiva, inundându-l cu emoții, imagini și senzații somatice, și care pot poseda o întreagă cultură sau epocă.… Read the rest

Sue Tompkins

Extras din cartea Aspects in astrology.
Reprodus cu permisiunea autoarei.

Negarea afecţiunii. Iubire controlată. Iubire şi disciplină. O relație serioasă. Definiții ale iubirii. Dovadă a iubirii. Timpul şi banii. Dragostea şi timpul.

Dacă îi vei spune unei persoane Venus-Saturn că poartă ceva drăguţ, cel mai probabil ea va roşi zicând ceva de genul: “Oh, cârpa asta veche… da, e drăguţă, am dat jumătate de liră pe ea la un târg.” Sau: “Da, dar păcat că e găurită.” E firesc să ne așteptăm să găsim aici probleme serioase legate de autoapreciere, mai ales în ceea ce privește frumusețea proprie, şi, în cazul femeilor, în ceea ce privește “feminitatea” lor. Se întâmplă adesea ca femeile (în special) să fie învățate încă de mici că vanitatea e ceva greșit, că aspectul fizic nu contează, și că un copil oricum e prea “plat” ca să se îngrijească de asta. Uneori persoana Venus-Saturn chiar nu se preocupă de înfățișarea sa şi caută să-şi cultive alte daruri, însă adesea ea acordă la fel de multă atenţie aspectului său fizic ca restul oamenilor, dar fără să o arate pentru că nu ar suporta să fie considerată vanitoasă sau să se creadă despre ea că are o părere bună despre felul în care arată, ori că vede într-un aspect fizic plăcut un avantaj extrem de important. Acest lucru se remarcă cel mai adesea în cazul femeilor, existând mai multe şanse ca ele să fie educate să se preocupe de propria înfățișare.

Mulţi oameni născuți cu aspecte tensionate între Venus şi Saturn se vor baza mai degrabă pe Luna lor.… Read the rest

Saturn-Neptun

Richard Tarnas

 
 
Reprodus cu permisiunea autorului după The Ideal and the Real
Archai: The Journal of Archetypal Cosmology – Issue 1 (2009): The Birth of a New Discipline
 
 

Explorând biografia, caracterul și munca de creație a unor personalități provenind atât din marea cultură cât și din cea populară, eseul lui Richard Tarnas despre complexul arhetipal Saturn-Neptun oferă o puternică demonstrație în favoarea naturii multidimensionale a arhetipurilor și a nenumăratelor întruchipări ale acestora în particularitățile experienței umane. În continuarea metodei de analiză elaborate în Cosmos and Psyche, Tarnas citează o mulțime de exemple din filosofie, știință, politică, muzică, literatură și film, explorând manifestarea variată a complexului arhetipal Saturn-Neptun în viețile unor personalități foarte diverse precum William Blake, Oscar Wilde, David Hume, Sigmund Freud, Charles Darwin, Karl Marx, Samuel Barber și Joni Mitchell.

 
 
În acest eseu îmi propun să explorez diversitatea remarcabilă de modalități prin care se poate manifesta un anumit complex arhetipal asociat unei alinieri natale ce implică două planete – în acest caz, Saturn-Neptun – în viețile mai multor persoane născute cu aceste două planete în aspect major. Pe de-o parte, în fiecare dintre exemplele citate mai jos, cele două principii arhetipale implicate [în configurația natală] au fost în chip vădit dominante și s-au aflat într-o relație de interacțiune dinamică în viața și opera individului. Și totuși, pe de altă parte, cu toată această similitudine a prezenței și dinamismului arhetipal, la fel de evidentă a fost extraordinara diversitate de feluri prin care acestea [prezența arhetipului și dinamismul acestuia] s-au manifestat concret.… Read the rest

Richard Tarnas

 
 
Reprodus cu permisiunea autorului.

Acest articol este capitolul Two Suitors: A Parable din secțiunea a-II-a a cărții Cosmos and Psyche. Secțiunea a-II-a a cărții, In Search of a Deep Order, cuprinde următoarele capitole:
 
Two Suitors: A Parable;
The Interior Quest;
Synchronicity and its Implications;
The Archetypal Cosmos.
 
 
Mintea postmodernă a ajuns să recunoască, cu o acuitate critică în același timp tulburătoare și eliberatoare, multitudinea de feluri în care presupozițiile și structurile subiectivității noastre configurează și determină, adesea în chip ascuns, realitatea pe care căutăm s-o înțelegem. Dacă am dobândit ceva de pe urma disciplinelor care au contribuit la gândirea postmodernă, acest lucru este următorul: ceea ce credeam că reprezintă cunoaștere obiectivă a lumii este ceva în mod radical afectat și chiar determinat de o multitudine complexă de factori subiectivi, dintre care mulți cu totul inconștienți. Însă nici acest lucru nu este foarte precis, căci acum trebuie să recunoaștem subiectul și obiectul, interiorul și exteriorul, ca fiind atât de profund complementare, încât devine problematică însăși forma generică a “subiectului” care cunoaște “obiectul”. O asemenea recunoaștere – câștigată cu greu, și pentru majoritatea dintre noi, încă într-un proces lent de integrare – poate produce la început o senzație de dezorientare intelectuală, de nehotărâre, chiar disperare. Fiecare dintre aceste reacții își are timpul și locul său propriu. Însă în cele din urmă această recunoaștere poate provoca în noi un simțământ reconfortant de voioasă co-responsabilitate pentru lumea pe care o abordăm și creăm prin puterile creatoare ale strategiilor de interpretare și viziunilor despre lume pe care alegem să le aplicăm, explorăm și împreună cu care alegem să evoluăm.… Read the rest

Glenn Perry

Acest articol este capitolul 5 din cartea Finding the Shadow in the Horoscope.
Reprodus cu permisiunea autorului.
 
 
În albumul foto What Took You So Long, Sheldon Kopp ne prezintă un măcelar ținând o găină pe care urmează să o taie. În josul fotografiei, câteva cuvinte: “Uneori lucrurile sunt exact atât de rele pe cât par.” Îmi închipui că după atacurile teroriste de la World Trade Center din New York cel puțin o parte dintre noi am empatizat cumva cu acea găină – lucrurile au luat-o deodată razna. Se simțea ca o amenințare cu moartea, ca și cum un pericol întunecat ar fi fost scăpat în lume, și, în ciuda tuturor încercărilor de a trece peste [evenimente] de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat, puteai simți adânc în vintre prezența a ceva nou, nedorit, ceva stăruitor ce nu urma să dispară prea curând. (1)

Până acum, deja suntem cu toții conștienți de felul în care evenimentele din 9/11 au evidențiat cea mai oribilă dimensiune a unei opoziții Saturn-Pluto. Nu e cazul aici să reiau pur și simplu acest eveniment și alte manifestări de suprafață ale acestei configurații. Îmi propun mai degrabă să înaintez un pic mai adânc, cu intenția de a dezvălui dinamicile ascunse și scopul real al acesteia. Pentru a putea face acest lucru vom medita cu precădere asupra manifestărilor pozitive ale complexului Saturn-Pluto din perioada 2001-2002, manifestări orientate către a face lumea mai bună. (2) Această insistență poate părea stranie, date fiind evenimentele teribile la care cu toții am asistat în această perioadă.… Read the rest

James Fadiman, Ph.D

Fragmentul de mai jos este Capitolul 15 din cartea The Psychedelic Explorer’s Guide: Safe, Therapeutic, and Sacred Journeys. Reprodus cu permisiunea autorului.
 
 

Nimic din ceea ce urmează a fi expus în următorul text nu intenționează să incurajeze sau să sprijine în vreun fel comportamentele ilegale. Totuși, chiar dacă utilizarea psihedelicelor rămâne ilegală în Statele Unite, cercetările efectuate de guvern estimează că mai bine de 23 de milioane de americani au folosit LSD, și cel puțin tot atâția l-au folosit în întreaga lume. Dat fiind faptul că psihedelicele continuă să fie disponibile la scară largă, următorul material a fost pregătit pentru a încuraja metode sigure și utilizarea sacramentală a psihedelicelor, dacă utlizatorii vor decide să folosească aceste substanțe până la urmă.
-The Psychedelic Explorer’s Guide: Safe, Therapeutic, and Sacred Journeys
 
 
Deși nu există nici un studiu formal asupra dozelor sub-perceptive, numărul celor care folosesc psihedelicele astfel este în creștere. Atunci când cineva ia o cantitate sub-perceptivă – pentru LSD, această cantitate este de aproximativ 10 micrograme (mai este numită și micro-doză, sub-doză, sau “zecar”) – efectele senzoriale comune asociate dozelor mari de LSD sau psilocibină – aura sau strălucirea din jurul lucrurilor vii, intercalarea simțurilor (sinestezia) ca de exemplu auzitul în culori sau gustarea muzicii, și o slăbire a granițelor ego-ului – nu apar. În continuare se află o serie de rapoarte de la persoane care au folosit astfel de doze mici de LSD și psilocibină. Unele provin de la utilizatori experimentați, altele de la persoane care le-au încercat pentru prima oară.… Read the rest

Llewellyn Vaughan-Lee

Reprodus cu permisiunea autorului după “Anima Mundi: Awakening the Soul of the World”, apărut în Sufi Journal, nr. 67, toamna 2005
 
 

Dumnezeu răscumpără umanitatea, dar natura trebuie răscumpărată de către alchimişti, cei ce pot imprima procesul transformării, singurul proces ce are puterea de a elibera lumina captivă în dimensiunea fizică a creaţiei.
– Stephan Hoeller (1)

Precum în cer, aşa şi pe pământ
Legături ale luminii
Conştientizarea scopului creaţiei
Întruchipând lumea
Eliberând Anima Mundi
Note

 
 
Lumea este o fiinţă spirituală însufleţită, vie. Acest fapt era înţeles de filosofii antichităţii şi de alchimişti, care se refereau la esenţa spirituală a lumii ca fiind anima mundi, adică “sufletul lumii”. Ei considerau că Spiritul Lumii este un spirit eteric pur împrăştiat în întreaga natură, esenţa divină care susţine şi energizează toate formele de viaţă din univers.

De-a lungul istoriei, înţelegerea noastră a lumii ca fiinţă vie de esenţă spirituală a suferit transformări dramatice. Platon era conştient că “universul este o Creatură Vie ce conţine toate creaturile vii în ea”. (2) Această tradiţie a fost transmisă mai departe de gnostici şi, mai apoi, de alchimişti, însă Părinţii Bisericii îşi imaginau lumea ca nefiind nici divină, nici sacră. Pentru ei, divinitatea transcendentă era sursa întregii creaţii, iar umanitatea trăia aici în exil, separată de rai, într-o stare de păcat. Această doctrină a creat o ruptură între materie şi spirit, iar de aici lumea a început să fie văzută ca separată de creatorul său.… Read the rest

 
 
Stephen A. Martin, PsyD
http://www.drstephenmartin.com/
 
Reprodus cu permisiunea autorului după The King and the Corpse
 
 
Această lucrare reprezintă atât o bucurie cât și o sarcină dificilă. O bucurie pentru că, din punctul meu de vedere nu există o contribuție mai semnificativă în ceea ce priveşte înțelegerea dezvoltării psihicului individual decât cea adusă de C.G. Jung prin conceptul său de individuare. Însă este deopotrivă o sarcină dificilă, deoarece a încerca să descrii procesul de individuare este ca și cum ai încerca să descrii viața însăși. Cum putem să clarificăm cu adevărat ce înseamnă “să devii cel ce eşti” sau “să devii o individualitate complet diferențiată de viața colectivă” sau “să integrezi toate aspectele psihicului”? Totuşi, întrucât cu toții ne aflăm “pe drumul către individuare”, voi încerca să ofer o privire de ansamblu asupra acestui proces, din punct de vedere atât concret, cât și simbolic. În definitiv, pe acest drum avem nevoie de orice ajutor posibil, indiferent de unde ar veni. Structura pe care o voi urma este simplă: pentru început îmi propun să evidențiez patru trăsături ale procesului de individuare pe care le consider a fi deosebit de importante, iar apoi voi interpreta o pildă, un basm indian intitulat “Regele și cadavrul”, care surprinde câte ceva din fiecare caracteristică.

Jung prezintă pentru prima dată termenul de individuare în anul 1916, într-o prelegere numită “Adaptare, Individuare, Colectivitate” (Opere Complete vol. 18, par. 1084-1106), care rămâne nepublicată în arhivele ascunse din Zurich timp de cincizeci de ani de la rostirea ei.… Read the rest