Israel și Palestina (Saturn-Pluto-Marte)

 
 

O explorare arhetipală a complexului Marte-Saturn-Pluto

Chad Alexander Harris

 
 
Reprodus cu permisiunea autorului după articolul Israel and Palestine: An Archetypal Exploration of the Mars-Saturn-Pluto Combination, apărut în revista Archai: Cultural Crisis and Transformation, nr. 2/2010.
 
 
În lucrarea Cosmos and Psyche: Intimations of a New World View, Richard Tarnas investighează corelațiile dintre configuraţiile planetare exterioare și manifestările arhetipale aferente în experiența umană de-a lungul istoriei. (1) Analiza acestor configuraţii planetare oferă o perspectivă unică, care evidenţiază principiile arhetipale care modelează atât cele mai nobile, cât și cele mai tragice capitole din istoria unei civilizații. De exemplu, cuadraturile din ciclul Saturn-Pluto se află într-o relație specifică cu cele mai importante conflicte ale secolului XX: Primul Război Mondial, Al doilea Război Mondial, Războiul din Vietnam, primul bombardament al clădirii World Trade Center din 1993, atacurile teroriste 9/11 și începutul Războiului împotriva Terorii. Mai precis, după cum evidențiază Tarnas și după cum voi sublinia mai departe în acest eseu, configurațiile Saturn-Pluto se corelează şi cu principalele evenimente din conflictul arabo-israelian: Războiul din 1948 între Israel și Palestina, Criza Canalului Suez, Războiul de Șase Zile, Masacrul din Munchen, Războiul de Yom Kippur, invazia israeliană a Libanului din 1982 și Războiul din Gaza desfășurat între 2008-2009.

În mod remarcabil, la începutul unora dintre aceste conflicte, o a treia planetă – Marte – se afla în aspect de careu cu Saturn sau Pluto. Aici numărăm Primul Război Mondial, Al doilea Război Mondial, Războiul din 1948, Masacrul din Munchen, Războiul de Şase Zile, invazia israeliană a Libanului şi Războiul din Gaza.… Read the rest

Citește mai departe

Semne Prevestitoare în Cinematografie: Perspective dintr-o Formă de Artă cu Totul Nouă

 
 

Era Varsatorului (IV)
 

Ray Grasse

Acest fragment este capitolul 4 din Signs of the Times (2002). Reprodus cu permisiunea autorului.

În ziua de 28 decembrie 1895, în subsolul Grand Cafe din Paris, Auguste și Louis Lumiere au difuzat în premieră o serie de filme scurte unui public format din câteva zeci de spectatori curioși. Era un moment istoric, căci era pentru prima dată când s-au proiectat filme în fața unui public care plătise. Spectacolul a durat numai 20 de minute, dar efectul a fost electrizant. Curând oamenii au început să se alinieze în fața cafenelei pentru a vedea uimitoarele filme alb-negru ale fraților Lumiere scene uzuale, iar în vreme de 12 luni, dispozitivul cinematographe al fraților Lumiere era prezentat în mai multe țări, până și în Australia.

În mod ciudat, frații Lumiere au prezis un viitor scurt pentru dispozitivul lor, dar nu toată lumea le-a împărtășit acest sentiment. Când în anul 1896 frații Lumiere se aflau în turneu în Moscova, celebrul romancier rus Maxim Gorki scria despre impactul straniu, chiar tulburător, pe care acest dispozitiv îl avea asupra imaginației, și sugera consecințele de anvergură pe care acest mediu le va avea cândva asupra artelor comunicației.

Desigur, Gorki avea dreptate, iar frații Lumiere greșeau. Din punct de vedere istoric, într-o clipă această invenție avea să fie transformată dintr-o ciudățenie văzută de câțiva curioși, într-o forță culturală majoră cu un puternic impact asupra lumii. Până în anii 50, în fiecare țară importantă aveau să fie construite studiouri de film, acestea fiind folosite pentru orice, de la educația publică la antrenamente militare.… Read the rest

Citește mai departe

Cele 6 miliarde de fețe ale lui Dumnezeu: Concepte ale divinității tipice pentru Vărsător

 
Era Vărsătorului (II)

Ray Grasse

Acest fragment este capitolul 16 din Signs of the Times (2002). Reprodus cu permisiunea autorului.

“Nu-i dați atenție acelui om din spatele cortinei.” Această replică, apărută într-un moment de climax al filmuluiVrăjitorul din Oz, a devenit una dintre cele mai citate replici din întreaga cultură pop. Dorothy și tovarășii ei de drum au împlinit misiunea dată de către “marele și puternicul vrăjitor”, și s-au întors pentru a-și primi răsplata. În loc de asta, ei descoperă că vrăjitorul nu este nici pe departe un vrăjitor adevărat, și că toate lucrurile pe care le căutau erau înăuntrul lor în tot acest timp.

Majoritatea ar fi de acord că este vorba de o poveste fantastică modernă încântătoare; dar cine ar fi ghicit că această poveste reprezintă de asemenea o expresie ezoterică a deplasării tectonice pe care eu o numesc Era Vărsătorului? Dacă cineva speră să dezvăluie “semnele vremurilor”, el trebuie câteodată să caute în locuri la care poate nu s-ar fi gândit. Pur și simplu, acest film îndrăgit la scară largă este un depozit de indicii asupra feței schimbătoare a societății, și chiar asupra credințelor noastre religioase. Pentru a explica în ce fel, trebuie să înțelegem ceva din implicațiile Vărsătorului pentru spiritualitatea modernă.

Odată cu fiecare Mare Eră vine o nouă modalitate de raportare la divin. În timpurile noastre, aceasta schimbare poate fi descrisă ca o democratizare a principiului “Dumnezeu”. Urmând analogia, influența descentralizatoare a Vărsătorului în politică a inițiat o mutație a puterii, de la conducători regești către bărbați și femei de rând.… Read the rest

Citește mai departe

Moarte și Renaștere în Terapia cu LSD: Un studiu autobiografic

 
 

Christopher Bache, Ph. D

Youngstown State University, Ohio
 
Reprodus cu permisiunea autorului după articolul Death and Rebirth in LSD Therapy: An Autobiographical Study, apărut în Journal of Transpersonal Research, vol. 7 (1), 80-94, 2015
 
 
 
ABSTRACT:
Acest articol explorează dinamica moarte-renaștere în terapia cu LSD, dincolo de experiența morții ego-ului. Bazându-mă pe propria experiență, ce constă din 73 de sesiuni cu doze mari de LSD efectuate între anii 1979-1999, în acest studiu voi încerca să răspund la trei întrebări:

  1. De ce este moartea atât de abundentă în unele sesiuni de terapie psihedelică?
  2. De ce se repetă moartea de atât de multe ori?, și
  3. Ce anume moare și este renăscut în cadrul acestui proces transformativ extins?

Articolul propune teza că procesul moarte-renaștere este un ciclu ce se repetă la diferite stadii ale inițierii în univers. În timp ce dinamica sa fundamentală este întotdeauna aceeași, textura experiențială a fiecărei morți – aroma experiențelor, focalizarea, și funcția lor– se schimbă odată cu deschiderea nivelelor mai adânci ale realității, fapt ce ne impune să depășim modelul teoretic al transformării individuale și să mergem dincolo de focalizarea asupra experienței morții ego-ului.

Cuvinte-cheie: teoria transpersonală, LSD, terapia psihedelică, moartea ego-ului, perinatal, moarte și renaștere, psihedelice și filosofie, conștiință colectivă.
 
 

Introducere

Experiența morții și renașterii este unul dintre procesele centrale ale terapiei psihedelice profunde (deep psychedelic work). (Grof, 1980, 1985, 1988). Adeseori moartea este prețul ce trebuie plătit în schimbul accesului la multitudinea de lumi aflată dincolo de spectrul ego-ului minții și trupului; moartea nu ca o metaforă sau ca act simbolic, ci în sensul de pierdere agonizantă a tot ceea ce știai că este real și adevărat, spasmul ultimei respirații, renunțarea terifiantă.… Read the rest

Citește mai departe

Universul, reîncarnarea și transformarea umanității: un interviu cu Christopher Bache

 
 

Stephan Martin

 
 
Reprodus cu permisiunea autorului după capitolul 15 din Cosmic Conversations – Dialogues on the Nature of the Universe and the Search for Reality, 2010
 
 

Ca astronom sunt obișnuit să gândesc la scară largă, cu idei mari despre univers și o perspectivă extinsă asupra locului nostru în cosmos, însă viziunea mea despre univers pare deodată minusculă odată ce încep să discut cu Dr. Christopher Bache despre cum ar putea să stea lucrurile de fapt. Bache a investigat de mai bine de 30 de ani, la cel mai înalt nivel, natura realității transpersonale și relația dintre individual, universal și colectiv. Existăm ca indivizi separați într-un univers imens, sau însuși universul este o vastă conștiință colectivă care leagă umanitatea și experiența fiecăruia într-un întreg inseparabil? Are cumva umanitatea un rol cosmic de jucat în evoluția marelui întreg? De-a lungul istoriei, filosofi și mistici au speculat asupra acestor idei, însă nu mulți le-au explorat cu intensitatea, rigoarea și viziunea lui Bache.

Dr. Christopher Bache este profesor de studii religioase la Youngstown State University de mai bine de trei decenii și predă studii transpersonale, spiritualitate comparată, studii asupra conștiinței și religii orientale. Un pionier în cercetarea conștiinței, prima sa carte, Lifecycles (Paragon House, 1990) tratează tema reîncarnării. Cea de-a doua carte a sa, Dark Night, Early Dawn: Steps to a Deep Ecology of Mind (SUNY Press, 2000) se concentrează asupra relației dintre individ și colectiv din perspectiva stărilor neobișnuite de conștiință.

El este de asemenea profesor adjunct în programul Filosofie, Cosmologie și Conștiință (Philosophy, Cosmology and Consciousness – PCC) de la Institutul din California pentru Studii Integrale (California Institute for Integral Studies – CIIS) din San Francisco, și a fost timp de doi ani conducătorul programului Transformative Learning de la Institutul pentru Științe Noetice (Institute of Noetic Sciences) din Petaluma, California.

Read the rest Citește mai departe

Este calea medicinei sacre o cale spirituală autentică?

 
 

Christopher M. Bache, Ph. D

Reprodus cu permisiunea autorului după articolul Is the Sacred Medicine Path a Legitimate Spiritual Path?, apărut în revista Network, nr. 81, aprilie 2003
 
 
 
 
Vreau să-i mulțumesc lui Kate Thomas (1) pentru observațiile pertinente asupra cărții mele, Dark Night, Early Dawn. Poate că ar fi surprinsă să afle că sunt de acord cu multe dintre problemele pe care le semnalează: nevoia de o pregătire atentă înaintea accesării unor stări profunde de conștiință, posibilele riscuri asociate cu o atitudine pripită în ceea ce privește pregătirea necesară pentru astfel de stări, și superficialitatea unei bune părți a spiritualității “new age”. Totuși, susținându-și punctul de vedere, Thomas lansează o serie de ipoteze care mie mi se par nefondate, ipoteze asupra dinamicilor interioare ale terapiei psihedelice, asupra felului în care m-am comportat în această muncă [cu mine însumi], și asupra criteriului pentru spiritualitatea “autentică”. Voi urmări să răspund acestor ipoteze aici.

În zilele noastre, oricine abordează public stările psihedelice de conștiință este extrem de constrâns din ambele părți și merge pe o potecă foarte strâmtă. Din dreapta îl presează cultura mainstream care spune că aceste experiențe nu sunt reale, fiind doar simple halucinații. Din stânga – unii membri ai comunității spirituale care spun că ele nu sunt utile, sau mai rău, că au un efect contraproductiv asupra dezvoltării spirituale autentice. Thomas se plasează în tabăra din urmă, și reclamă faptul că experiențele prezentate în cartea mea nu se califică pentru statutul de experiențe spirituale autentice, pentru că ar fi induse artificial, prea ușor de obținut, posibil înșelătoare și inutil de severe.… Read the rest

Citește mai departe

Făt-Frumos și calul lui înaripat: Chris Bache, Ph.D.

Mercur în Gemeni (IV)
 
 

Fără a ieşi din casă se poate cunoaşte lumea.
Lao Tse – Tao Te King

 
 

Făt-Frumos ne fascina copilăria cu isprăvile din călătoriile lui pe “celălalt tărâm” sau “lumea cealaltă”. Într-o înfățișare modernă, încarnat într-un respectabil profesor universitar american care folosește doze uriașe de LSD pe post de cal înaripat, ne spune acum ultima și cea mai adevarată poveste, una numai pentru oameni mari, o incredibilă călătorie în profunzimile sufletului uman, în trecutul colectiv al rasei umane și în viitorul nostru ca specie. Și făcând asta, mătură dintr-o singură mișcare prostiile la modă astăzi într-o grămadă de domenii…

Christopher M. Bache, Ph.D., profesor emerit în Departmentul de Filosofie și Studii Religioase al Universității de Stat din Youngstown, Ohio, la care a predat timp de 38 de ani, s-a dedicat explorării psihedelice pentru o parte din această perioadă, de la 31 la 51 de ani. Cred că anvergura și profunzimea trăirilor și înțelegerilor lui Chris sunt unice în istoria cunoscută a omenirii și rivalizează doar cu acelea ale marilor înțelepți și mistici ai Indiei, lucru perfect explicabil dacă ne uităm pe harta lui și vedem că s-a născut cu Soare-Neptun (careu, 0°20′). Din fericire pentru noi ceilalți, care nu ne-am născut cu Soare-Neptun, Chris s-a născut și cu Mercur în Gemeni, așa că ne povestește în amănunt pe unde a fost și ce a trăit. Însăși motivația acestei uluitoare intreprinderi a lui Chris este tipică pentru Mercur în Gemeni (sublinierile îngroșate):

Când am citit prima dată Tarâmuri ale inconștientului uman în 1978, mi-am dat seama imediat că lucrarea lui Stan [Grof] era o revoluție nu numai în psihologie, ci și în filosofie, că foarte curând filosofii cu cele mai profunde lucrări vor scrie pe bază experimentală, nu intelectuală, așa că am luat decizia de a începe o călătorie psihedelică.Read the rest

Citește mai departe

Prea mare pentru un premiu Nobel: Alexander Shulgin

 

Mercur în Gemeni (III)

 

 
 
Cuprins
Mercur în harta lui Shulgin. Și o veche cunoștință: Venus-Pluto
Opera lui Shulgin: o privire astrologică
Gânduri de final
 
 
Alintat “Sasha” de către zecile de milioane de oameni care au venit în contact cu rezultatele muncii lui, Alexander Shulgin (17 iunie 1925 – 2 iunie 2014), a fost un chimist foarte talentat născut cu Mercur în Gemeni. În timp ce lucra ca cercetător șef pentru Dow Chemical, a inventat Zectran (1961), primul insecticid biodegradabil din lume. Dar, după cum vom vedea în continuare, asta a fost cea mai mică dintre realizările sale…

Cariera lui neobișnuită este legată de o întâmplare din timpul serviciului în marina Statelor Unite, unde a suferit o intervenție chirurgicală minoră înainte de care i s-a dat să bea suc de portocale îndulcit cu zahăr. Zahărul nu s-a dizolvat complet și a rămas pe fundul paharului, iar atunci când Shulgin a dat de el a crezut că i s-a dat un somnifer puternic așa că a căzut într-un somn adânc, din care s-a trezit abia după operație. Când a realizat ce se întâmplase, Sasha a spus că a devenit conștient de capacitățile excepționale ale minții umane. Iată ce a declarat după o experiență psihedelică avută pe la începutul anilor ’60:

Cea mai fascinantă înțelegere a acelei zile a fost că această uimitoare reamintire a fost adusă de o fracțiune dintr-un gram de substanță solidă albă, dar și că în nici un fel nu se putea susține că aceste amintiri erau conținute în substanța albă.Read the rest

Citește mai departe

O Revoluție Solară relocată

 
 
27 mai 2017, Brisbane
 
Zilele astea mă întrebam ce o să mai scriu și mai ales dacă am să o mai fac… ecoul shazamărilor mele pare să fie invers proporțional cu munca depusă și asta nu e de natură să mă încurajeze… Dar cred că întâmplarea de mai jos merită consemnată.
 
N-am mai călătorit niciodată atât de departe de casă, iar drumul nu a fost lipsit de peripeții… dar pastiluțele Support de la Alfons Ven își fac și de data asta treaba așa că, la peste 28 de ore de la plecarea de acasă (dintre care 20 de zbor!) ajung cu bine în Australia. Trecerea prin vamă e mai ceva ca la americani, mi se ia la puricat pașaportul și mi se pun o groază de întrebări dar surpriza de pe fața mea trebuie că le arată cetățenilor vigilenți că au de-a face cu un tip benign, așa că totul se termină cu bine.
 
Cred că partea cea mai frumoasă a călătoriei a fost vizita la Sydney, iar vârfurile se numesc Rockpool Bar&Grill și Bondi Beach. Rockpool e probabil restaurantul în care m-am simțit cel mai bine din viața mea: noblețe și rafinament la superlativ! Mi-e imposibil să redau în câteva cuvinte atmosfera: pe dinafară nici nu arată a restaurant, părea mai degrabă intrarea într-o instituție, iar înăuntru nimic opulent dar ai senzația de spațiu și ‘densitate’… Locul înalt, zidurile solide și lumina ca de amurg din interior mi-au amintit de bibliotecile acelea unde, din cauza spațiului, vocile sună altfel, atenuate, parcă în surdină.… Read the rest

Citește mai departe

Only love can hurt like this (Venus-Pluto)

 
 
 

 
Cuprinsul articolului

1. Only love can hurt like this
2. Puțină teorie (Richard Tarnas)
3. Little girl blue (Janis Joplin)
4. The power of Love (Jennifer Rush)
5. Un-break my heart (Toni Braxton)
6. Monologurile vaginului (Eve Ensler)
7. Himene și basmale (Mona Eltahawy)
8. Luni de fiere (Pascal Bruckner: carte și film)
9. The Girlfriend Experience (Sasha Grey)
10. Poezie erotică (Emil Brumaru)
11. Infidelitate (Diane Lane)
12. Fifty shades of Grey
13. Caligula
14. The end of the affair
15. Tango (Sublimare I)
16. Dirty dancing
17. Amantul
18. Celebrități cu Venus-Pluto
19. Moartea prin dragoste (Sublimare II)

 

Duminică 16 octombrie 2016
Dau peste melodia de mai sus și am iarăși un crash. O ascult de câteva ori apoi urmăresc și versurile; totul se îmbină perfect… mă inundă o senzație de bucurie și chef de viață. Mi se pare atât de frumoasă că nu mai pot face altceva decât să o ascult continuu. De ce oare nu pot să mă desprind?

Unul dintre privilegiile traiului în perioada actuală este că acum sunt posibile lucruri la care cu doar 30 de ani în urmă oamenii nici nu puteau visa… Și încă în câteva secunde: după câteva clickuri pot să găsesc suficiente detalii încât să îmi pot răspunde la întrebare. Descopăr că melodia este de fapt compusă de Diane Waren, Paloma Faith doar o interpretează. Hmm, când sunt implicate mai multe persoane deja devine interesant. După titlu, Only love can hurt like this, aș zice că melodia este Venus-Pluto, asta pentru că Venus răspunde de plăcere și dragoste iar Pluto reprezintă “puterea elementală, profunzimea și intensitatea, obligă, conferă putere și intensifică tot ce atinge, uneori până la extreme copleșitoare sau exagerate” (Richard Tarnas).… Read the rest

Citește mai departe

Am I good or what?

 
 
Duminică, 5 aprilie 2015
 
 
Am vazut și eu Marele Gatsby. Wow!

(n-am mai văzut un film de o veșnicie, greu cu distracția de când cu Saturn în opoziție la Venus). Nu citisem cartea, nu știam nimic despre ea. Totul a pornit de la o melodie pe care plutesc și acum…
 

 
Will you still love me
When I’m no longer young and beautiful?
Will you still love me
When I got nothing but my aching soul?
I know you will, I know you will
I know that you will…

Când am văzut clipul de mai sus și pe Leonardo DiCaprio că joacă în film mi-am zis că mi-ar plăcea să-l văd. Aseară a venit momentul. L-am teminat târziu în noapte. Am adormit greu, pe la 3 dimineața, după ce am ascultat melodia aia de zeci de ori… Imediat după film am început să mă uit pe hărțile lui DiCaprio și Lanei Del Rey (melodia). Îmi venea să-i scriu unei domnișoare care mi-a spus că îi place Lana Del Rey. Să-i zic: hei, acu’ îmi place și mie, nu vrei să ieșim undeva? Dar mi-am amintit că n-are nici un rost… mi-a zis că sunt aiurea atunci când mie îmi venea s-o plătesc doar ca să mă lase să mă uit la ea o oră pe săptămână. Așa că de data asta m-am uitat la hărți. Mai distractiv și mult mai productiv, cum se vede mai jos…

Au ieșit câteva chestii la iveală, însă nimic excepțional: frumoasă hartă, interesant om (Leonardo).… Read the rest

Citește mai departe

Undeva, cândva… (Venus-Neptun)

 
 
12 februarie 2016
 
 

Cuprinsul articolului
Sub vraja credințelor înrădăcinate
Stelele sunt ca litere…
Teoria
Faptele, pe scurt
Totul respiră impreună…
Afterglows

 
 
 

Sub vraja credințelor înrădăcinate

Vineri, pe seară, primesc un telefon. “Ce-ai mai făcut?” mă întreabă Virgil. Cum e unul dintre cei mai apropiați prieteni pe care îi am, îl iau în serios și mă apuc să-i spun despre One Day, noua mea shazamare arhetipală. Cum altfel? Sunt de-a dreptul fericit! Și, la drept vorbind, ce era să-i spun? Cum m-a oprit din nou poliția și m-au amendat cu o sumă uriașă pentru țara în care trăim? Cum pe lângă amenzi, a trebuit să umblu o săptămână întreagă să rezolv problema? Așa că îi prezint cealaltă față a săptămânii, îi povestesc sumar descoperirile, îi povestesc doar despre lumea asta fermecată unde, odată intrat, binecunoscutele șicane la care statul român își supune cetățenii ori de câte ori i se oferă ocazia dispar “așa cum piere fumul și cum se topește ceara de la fața focului”…

Îi povestesc cum am căutat și ce am găsit și cum am muncit apoi câteva zile să-mi așez descoperirile pe hârtie într-o formă cât mai simplă și inteligibilă. Dar, în loc să ne bucurăm împreună, ajungem să discutăm în contradictoriu. Mă confrunt a nu știu câta oară cu vocea aia nihilistă a lui și, pe nesimțite, ajungem la ultimele consecințe pe direcția asta: totul e în van, nu există nimic după existența asta materială, nu există viață după moarte, nimic.… Read the rest

Citește mai departe

For me God is cold

 
 
2015-2016
 
 
Ideile mele din Am I good or what privitoare la educația selectivă după criterii astrologice nu-și găsesc prea mare ecou printre cei câțiva apropiați cu care am avut curajul să le împărtășesc. Cineva îmi zice că e un text poetic, altcineva că e prea complicat… Zohal e singurul care îmi spune că sunt viu în însemnarea asta și că o să o citească cu creionul în mână și cu hărțile în față ca să priceapă. Dar nici până în ziua de azi nu am mai primit vreun răspuns de la el pe tema asta. Așa că la un moment dat îmi dau seama că oamenii pur și simplu nu înțeleg. Și că, cel mai probabil, pun eu problema greșit. Cred că mai întâi avem nevoie de câteva exemple practice foarte puternice, care să impresioneze pe oricine și abia după aceea va fi cineva dispus să asculte explicații, să citească ‘teoria’ și să asculte geneza ideii.

Așa că încep iar să caut. Cum aș putea să mă opresc când știu ce e în joc? Eleanor Roosevelt spunea: viitorul aparține celor care cred în frumusețea viselor lor, iar eu cred în visele mele. Sigur, ca să fii capabil să depui munca necesară pentru a face din vis realitate trebuie să fii îndrăgostit de visul tău. Nici o noutate… ca de obicei, dragostea este marea problemă. Din fericire, de partea asta s-a ocupat zeița astrologiei: după ce mi-a dăruit grația să pricep despre ce e vorba, nu cred că au trecut prea multe zile în care astrologia să nu fi fost prezentă în viața mea.… Read the rest

Citește mai departe

Descoperirea Iubirii

 
 
 

 

 

O carte online
Psihedelic… Și două lecturi recomandate
Ce este o experiență psihedelică?
Puțină astrologie (I)
Bătrânii tribului
Puțină astrologie (II)
Intre trecut și viitor

 

 

 

 

Iulie-Septembrie 2016
Aveam de gând de multă vreme să scriu câteva cuvinte despre psihedelice, pentru a onora acest capitol important din istoria recentă, dar prea puțin cunoscut la noi. Pe undeva e și normal să nu fie cunoscut dacă stai să te gândești că în vremea când America avea hippies, Flower Power și Summer of Love, la noi umbla Miliția după tinerii care aveau plete și barbă și îi ridicau cu duba de pe stradă ca să îi tundă cu forța sau să îi radă în cap sub pretext că nu arată ca în poza din buletin.

Adevărat, nu era totul chiar atât de tragic, exista și posibilitatea de a scăpa netuns dacă aveai adeverința potrivită. Iată două exemple:

Și uite așa se face că ei au avut Woodstock (pe 15 august s-au împlinit deja 47 de ani!), iar noi am avut Cenaclul Flacăra… aș zice că urmările sunt vizibile oriunde ai merge în România.

Inițial mă gândeam să scriu despre o altă carte care m-a vrăjit pur și simplu: cu ea am retrăit starea aia de fascinație totală pe care o aveam în copilărie când îmi citea cineva o poveste. Pentru că vreau să fac ceva mai amplu, amân mereu pe altădată… dar o fac eu până la urmă.

 

 

 

O carte online

In contextul ăsta dau peste o carte online, tradusă în românește Descoperirea Iubirii – O experiență psihedelică cu LSD-25 scrisă de un domn pe nume Malden Grange Bishop.… Read the rest

Citește mai departe

Le Grand Bleu (Marte-Neptun)

 

Lui Virgil, prietenul meu îndrăgostit de Marele Albastru
și care crede că “astrologia nu este decât o șarlatanie

 


 
 
 
16 mai 2016

Hoinărind prin Napoli (7-8 mai 2016) îmi vine în cap, cine știe de ce, că ar fi interesant să văd ce e cu Marele Albastru… poate pentru că trăiesc finalul unei Revoluții Lunare cu Venus pe Descendent și totul este atât de frumos în jurul meu incât regret că nu m-am născut cu aspectul ăsta. Sau poate pentru că în orașul ăsta mă simt ca Jacques Mayol în scufundările lui? În orice caz, orașul e superb, mi-a adus aminte de copilărie, de peisajele urbane din filmele italiene pe care le-am văzut atunci, de nume și expresii demult uitate: Giuliano Gemma, Ursula Andress, valizele cu “centomila dollari” … e pitoresc, arată exact ca în filme, blocurile alea ciudate, colorate, cu ferestre mari și obloane de lemn (pentru noi tot ce nu era făcut după standard sovietic era ciudat), cu rufele atârnate la balcoane, singura diferență față de filme e că în realitate nu țipă nimeni de la ferestre.

Îmi aduc și acum aminte senzația pe care am avut-o când am văzut prima dată filmul, la inceputul anilor ’90. Eram la Cinema Republica, foarte puțini oameni în sală, nuanțele alea de albastru, muzica cu sunete înfundate ca sub apă, filmările, ritmul acțiunii și însăși tema filmului, m-au aruncat în altă lume. Da, cred că sunt șanse mari să găsim ceva aici, pentru că vorbim de un film puternic, profund și în plus inspirat din realitate, situația ideală pentru investigații astrologice.… Read the rest

Citește mai departe

One day… (Venus-Neptun)

 
 
9 februarie 2016
 
 
Au fost vreo câteva întâmplări neplăcute zilele astea… poate ar merge un film? Aleg unul la întâmplare și nimeresc peste One day (2011). Se deschide cu o muzică suavă:
 

și văd că e cu Anne Hathaway. Îmi place și de ea așa că îi caut datele și mă uit la hartă încă de la începutul filmului. De obicei mă las purtat și dacă e ceva mai special mă uit după; dar mi-am zis să mai învăț și ceva astrologie. Venus în Scorpion, conjunct cu Soarele și Jupiter. Și cu Mercur. Vorba cântecelului: sună periculos, să vedem ce-o să iasă…
 
 
Doi studenți au o aventură la absolvirea școlii pe 15 iulie (ziua Sf. Swithin) și apoi se despart dar decid să se întâlnească în fiecare an pe aceeași dată. Twenty years, two people după cum scrie pe afiș. Pe undeva, filmul mi-a amintit de una dintre aporiile lui Zenon, doar că e spusă sub forma unei povești de dragoste cu Em în rolul broaștei țestoase și Dex în rolul lui Ahile… și nu e chiar despre o întrecere sportivă ci despre călătoria prin viață.

Înțeleg că sunt cetățeni oripilați de multitudinea accentelor Annei dar pe mine nu m-a deranjat nimic la ea. Am văzut și eu că vorbește diferit dar m-am gândit au vrut să sugereze astfel mersul ei prin viață. Poate că din cauză că mi-a plăcut mult filmul, mie mi s-a părut perfectă în rol.

 

Acum câteva zile m-am întrebat și eu cum mă tot întreabă alții: la ce bun astrologia asta?… Read the rest

Citește mai departe

Un spion de miliarde (Soare-Pluto)

 

Mai-Iunie 2016

Pe 26 mai, după ce m-am întors din locul fixat pentru relocarea Revoluției Solare din 2016, am hoinărit puțin prin Anchorage. Am parcat pe 200E Northen Lights Boulevard, am mai stat puțin de vorbă la telefon cu soră-mea și în cele din urmă am intrat în librărie. Nu era nici pe departe atmosfera aia fabuloasă descoperită în iarna lui 2008 la libraria Borders din Manhattan, cu aglomerația de sute de oameni aflați parcă în transă care citeau peste tot, rezemați de rafturi, pe scăunele, la un ceai sau așezați pur și simplu pe jos, dar tot mi-a plăcut. Era uriașă după standardele românești, cred că aveau mii, de fapt zeci de mii de titluri și aducea mai curând cu o bibliotecă municipală de la noi decât cu o librărie. Mă simt tare bine când merg printre cărți, deschid ce îmi place și citesc cât vreau. Probabil e reacția celui forțat să cumpere cărți “la pachet” în copilărie. [genialul concept, 100% românesc, era următorul: o carte bună, pe care ți-ai fi dorit să o citești, era băgată într-o pungă împreună cu alte două cărți pe care nu le-ai fi cumpărat niciodată. Punga era legată la gură așa că puteai doar să te uiți pe dinafară sau să cumperi, altă variantă nu aveai.]

Dar Alaska e scumpă rău așa că funcționam pe modul economic și deci nu am cumpărat nimic. Chiar în momentul în care mă decid să plec îmi pică ochii pe o carte – The Billion Dollar Spy: A True Story of Cold War Espionage and Betrayal de David Hoffman.… Read the rest

Citește mai departe

O sută și una de nopți

101_de_nopti
20 iunie 2015

Din una-n alta ajung după-amiază în Carrefour, cu gând să-mi mai iau o pereche de căști – pe cele vechi le-am prins ieri în tubul de la aspirator. Mă trezesc însă în librărie și, dacă tot am ajuns aici, îmi zic să mai deschid o carte. Sfârșesc prin a deschide vreo 5, printre care Lolita și povestiri despre Hitler (scrisă de fotograful lui oficial). Câteva amănunte interesante… de exemplu se pare că, la fel ca și Stalin, Hitler avea o memorie excepțională. Dar n-am găsit nimic care să infirme ‘concluziile de bază’ ale lui Suvorov. Dau să plec nevătămat dar nu-mi iese: la ieșire văd o carte care-mi captează atenția: 101 de nopți, pe spate scrie că e o traducere făcută după un manuscris din 1234, recent descoperit în Andaluzia… FS! Sună atât de cunoscut, contemporan cu Alfonso cel Înțelept… prietenii știu de ce! E ceva aici, hai s-o cumpăr îmi zic… văd că e aproape fără de cusur, n-am mai văzut așa o carte demult, carton gros, mătăsos la atingere, cu umbre argintii, însă costă 65 RON!!! o întorc pe toate părțile, e făcută cu grijă, exact ce ți-ai dori de la o carte… impecabilă. O mai învârt puțin în mână… nu mai rezist, o cumpăr.

În seara asta Luna, Jupiter și Venus se întâlnesc în Leu. La Iași cerul e însă acoperit… ce-i de făcut? O rugăciune, le invoc prezența și inspirația și le rog să mă ajute să le descopăr secretele în lectura pe care o am în față…

Mă spăl pe mâini, deschid cartea și, ca să intru în atmosferă, mă uit pe cuprins apoi pe povestea traducerii și a manuscrisului celor 101 de nopți care datează, cum am spus, tocmai din 1234… Prima traducere (în germană) și prima ediție pe plan mondial, înainte de a fi publicat în arabă!… Read the rest

Citește mai departe