Ciclul Saturn-Pluto: Făurind structuri profunde

Posted by
Timp de lectură: 6 minute

 
 

Richard Tarnas

 
 
Reprodus cu permisiunea autorului.

Acest articol este capitolul nouă Forging Deep Structures și ultimul din secțiunea a V-a a cărții Cosmos and Psyche. Secțiunea a V-a a cărții, Cycles of crisis and contraction, cuprinde următoarele capitole: World Wars, Cold War, and September 11; Historical Contrasts and Tensions; Conservative Empowerment; Splitting, Evil, and Terror; Moby Dick and Nature’s Depths; Historical Determinism, Realpolitik, and Apocalypse; Moral Courage, Facing the Shadow, and the Tension of Opposites; Paradigmatic Works of Art; Forging Deep Structures.
 
 
Așa cum sugerează capitolele anterioare, potențialul pozitiv al complexului arhetipal asociat cu alinierile Saturn-Pluto pare să fie inextricabil legat de confruntarea manifestărilor sale negative: discernământ moral și înțelepciune dobândite în urma unor experiențe dificile și a suferinței; tărie morală și acte curajoase de voință împotriva întunericului, răului, primejdiei și morții; capacitatea de efort susținut și determinare; controlul disciplinat al unor energii intense, atât interioare cât și exterioare. În general, complexul Saturn-Pluto pare să preseze psihicul individual și colectiv către construirea unor structuri mai profunde și mai puternice de conștiință morală. Supraeul rezultat poate fi rigid, patologic și predispus la proiecție și scindare ori poate prezenta un progres moral profund, o aprofundare de durată a conștiinței și o auto-cunoaștere mai critică. Dacă este integrat corespunzător, [complexul] poate aduce o înțelegere mai pătrunzătoare a complexităților motivației umane, atât la sine cât și la ceilalți, cu o întărire a moralității într-o lume sumbră a dramei, unde sunt în joc consecințe apăsătoare. Vedem o întrupare limpede a acestei multivalențe în cuvintele de încheiere ale romanului lui Joyce, Portret al artistului la tinerețe, unde tânărul protagonist, Stephen Dedalus, respinge în cele din urmă viziunea teologică îngustă a păcatului și pierzaniei eterne a religiei sale din copilărie pentru a răspunde, cu aceeași sobrietate morală, chemării de a deveni artist:

Amin. Așa să fie. Bun venit, O, viață! Plec să înfrunt a mia oară realitatea experienței și să-mi făuresc în fierăria sufletului meu conștiința necreată a rasei… Bătrâne tată, bătrâne meșteșugar, puneți-mă acum și pururea, pe calea cea bună.

Am descoperit că oamenii născuți cu aspecte tensionate între Saturn și Pluto par adesea posedați de un sentiment profund că trăiesc vieți cu responsabilități morale ieșite din comun sau, uneori, simt că poartă pe umeri povara grea a istoriei. O astfel de tendință a fost evidentă în biografia multora dintre personalitățile examinate anterior [în celelalte capitole din secțiunea dedicată ciclului Saturn-Pluto din Cosmos and Psyche], ca Augustin sau Marx, Harriet Beecher Stowe sau Jung. Un exemplu contemporan este teologul și ecologul Thomas Berry, născut în 1914 în timpul aceleiași conjuncții Saturn-Pluto care a coincis cu Primul Război Mondial și cu publicarea romanului lui Joyce, Portret al artistului la tinerețe. În scrierile și prelegerile sale de largă influență, Berry a exprimat o viziune asupra istoriei și evoluției omenirii în care sintetizează multe dintre temele tipice pentru complexul Saturn-Pluto examinate: confruntarea cu umbra morală a activităților umane, preocuparea acută cu exploatarea comercială și industrială obsesivă și prădarea lumii naturale a civilizației moderne, decimarea populațiilor indigene și extincția în masă a speciilor, recunoașterea unor structuri evolutive profunde și a sfârșitului unor vaste epoci evolutive și experiența perioadelor negre ale istoriei drept creuzete ale transformării. În analiza lui Berry, ca în pasajele selectate mai jos din opera sa fundamentală, The Great Work [Marea Operă] (publicată la vârsta de optzeci și patru de ani, în timpul revoluției lui Uranus), putem de asemeni observa o viziune despre existența umană ca ordonată de responsabilități colective grele, sarcini generaționale enorme și forțe vaste ale destinului care ne atribuie roluri și munci dincolo de alegerea noastră conștientă:

Istoria este guvernată de acele mișcări primordiale care dau formă și sens vieții făcând legătura între periplul uman și destinul mai măreț al universului. Creația unei astfel de mișcări s-ar numi Marea Operă a unui popor. … Marea Operă de acum, când intrăm într-un nou mileniu, este să parcurgem tranziția dintr-o perioadă de devastare omenească a Pământului într-o perioadă de co-existență reciproc avantajoasă cu planeta.

Marea Operă dinaintea noastră… nu este un rol pe care noi să-l fi ales. Este un rol dat, dincolo de orice consultare cu noi înșine. Cum s-ar spune, suntem aruncați în existență cu o provocare și o menire dincolo de orice alegere personală. Nu noi am ales. Am fost aleși pentru această sarcină istorică de o putere dincolo de noi. Noblețea vieții noastre depinde, totuși, de măsura în care vom ajunge să înțelegem și să ducem la împlinire sarcina ce ni s-a dat.

Același spirit și aceeași viziune a istoriei au fost evidente la nivel colectiv în timpul multor ere Saturn-Pluto, la fel cum a fost în cea mai recentă astfel de perioadă, cuprinsă între 2000-2004. Zeitgeistul este afectat de o stare specifică, de confruntare a unei epoci întunecate, de a purta pe umeri povara grea a istoriei având responsabilități morale deosebite, și este adesea influențat de senzația că soarta sau anumite forțe superioare ne determină viața. Adesea, privind retrospectiv, putem vedea că aceste perioade de criză și gravitate, în istorie și în viața personală a oamenilor, au servit în cele din urmă la construirea unor fundații moral-psihologice și social-politice durabile pentru viitor. Privațiunile, pierderile și muncile grele asociate acestor perioade au presat oamenii și societățile să părăsească o formă veche de viață și să pășească într-una nouă, deși în timpul acestor alinieri noul nu a fost de fiecare dată ușor de observat, pe când realitățile crunte ale lipsurilor și oprimării, contracțiilor și declinului, au fost clare și evidente.

Toate evenimentele și experiențele care coincid cu cele două cicluri examinate până acum, Uranus-Pluto și Saturn-Pluto, afișează ambiguitatea bivalentă adâncă a principiului arhetipal asociat cu Pluto, deopotrivă distrugător și regenerator. Aceste tendințe polare sunt extrem de limpede reflectate în figura lui Dionisos din panteonul grec și, în Kali și Shiva din panteonul indian, zeitățile suverane ale misterului morții și renașterii. Mai ales în ciclul Saturn-Pluto, combinația acestui puternic arhetip plutonic cu principiul saturnian al contracțiilor dure, sfârșiturilor critice, finalității mortale și al punctelor sumbre de cotitură a înfățișat în mod consistent ceea ce a părut a fi zbaterile de moarte ale istoriei. Însă, paradoxal, pe un nivel mai puțin evident ochiului empiric de moment, acest complex pare de asemenea să aducă travaliul inexprimabil de greu al contracțiilor de naștere a istoriei: chinurile și muncile transformării profunde, distrugerea unei ordini vechi și forjarea a ceea ce vor deveni fundațiile și structura durabilă unei noi dezvoltări evolutive.

Poate că ceva de felul acestui proces adânc ar putea fi distins în evenimentele celei mai recente astfel de alinieri, când în iarna lui 2002-2003, opoziția cu o perioadă mai lungă dintre Saturn și Pluto a coincis cu succesiunea de alinieri mai scurte dintre Jupiter și Uranus, respectiv, Jupiter și Neptun, cicluri asociate cu un spirit radical diferit, mai expansiv, rebel și idealist. Valul global nemaiîntâlnit de proteste din februarie 2003 împotriva intenției lui Bush de a porni un război preventiv cu Irakul, coordonarea spontană a zeci de milioane de manifestanți în Australia, Noua Zeelandă, Asia, Europa și America de Nord, au reprezentat o judecată morală globală împotriva războiului de agresiune. Confruntarea istorică a unor valori și voințe diametral opuse, oamenii neînarmați de pe străzile lumii împotriva unei superputeri militare cu intenții belicoase, a generat o ciocnire de forțe extrem de puternice, “ca o coliziune între două iceberguri gigantice în Atlanticul de Nord”. Oricare ar fi deznodământul pe termen scurt, această afirmare nonviolentă de proporții, a rezistenței democratice principiale împotriva utilizării distructive a puterii de către guverne, indică o evoluție morală pe termen lung în psihicul colectiv: făurirea treptată a unei conștințe colective împotriva percepției umbrei morale a unei autorități guvernatoare puternice. Diferența dintre răspunsul omenirii la chemarea la război din 2003 față de cea din 1914 n-ar putea fi mai limpede. Marșurile nenumărate de pe întreaga planetă par să reflecte un soi de proces colectiv de individuare desfășurat la nivelul psihicului global, de care atât Jung cât și Gandhi ar fi fără îndoială mândri – așa cum ar fi, în felul lor, Thoreau, Tolstoi și King (toate figuri ale căror cuvinte și idealuri au fost repetat citate în perioada dinainte de valul de proteste și marșuri). În ciuda vastei distrugeri “șoc și groază” și suferinței dezlănțuite la câteva săptămâni după, structura morală profundă din conștiința colectivă pe care au reflectat-o aceste marșuri nu a fost distrusă, ci va continua să se exprime din nou și din nou, pentru că ea nu este limitată la un individ sau un grup de indivizi care pot fi reduși la tăcere, întemnițați sau uciși. Procesul de făurire a acestei structuri a avut loc lent și gradual, adesea durereos, la un alt nivel al spiritului uman mereu în evoluție, unde va dăinui.

Cred că ne putem apropia de o înțelegere mai adâncă a acestor dezvoltări importante și a multor altora, inclusiv momentul nostru istoric, dacă examinăm în continuare [în următoarele capitole din Cosmos and Psyche] corelațiile remarcabile și caracterul arhetipal al altor două cicluri planetare [Jupiter-Uranus și Uranus-Neptun], către care se îndreaptă acum discuția noastră.
 
 

Alte articole de Richard Tarnas în limba română:
Introducere în analiza astrologică arhetipală
Doi pețitori: o parabolă
Făurirea Sinelui, Dezvrăjirea Universului

Războaiele Mondiale, Războiul Rece și 11 Septembrie
Ciclul Saturn-Pluto: Ascensiunea conservatorismului
Ciclul Saturn-Pluto: Divizare, rău și teroare
Ciclul Saturn-Pluto: Determinism istoric, Realpolitik și apocalipsă
Ciclul Saturn-Pluto: Moby Dick și adâncimile naturii
Ciclul Saturn-Pluto: Curaj moral, înfruntarea Umbrei și tensiunea contrariilor
Ciclul Saturn-Pluto: Opere de artă paradigmatice
Însemnări asupra atacului de la World Trade Center

Rolul astrologiei într-o civilizație aflată în criză
Suflet și Cosmos
Cosmologia Arhetipală: scurtă descriere

Note asupra Dinamicilor Arhetipale și Cauzalității Complexe în Astrologie (I)
Note asupra Dinamicilor Arhetipale și Cauzalității Complexe în Astrologie (II)
Note asupra Dinamicilor Arhetipale și Cauzalității Complexe în Astrologie (III)

Idealul și Realul (I)
Idealul și Realul (II)

Sfaturi pentru astrologi
Sincron și Diacron: Rick Tarnas despre Cosmos și Suflet
 
 

Alte articole despre Saturn-Pluto:
5 Sfaturi pentru a supraviețui conjuncției Saturn-Pluto din Capricorn (2019-2020)

Opoziția Saturn-Pluto din 2001-2002: Transformând teroarea în triumf
Israel si Palestina: O explorare arhetipală a complexului Marte-Saturn-Pluto

2020, Saturn-Pluto și situațiile nucleare la limită
Un shaman al erei informației: Edward Snowden
Donald Trump și conjuncția Saturn-Pluto
 
 

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.