Epoca Aerului: ce este și de ce contează

Dan Waites

Reprodus cu permisiunea autorului după articolul The Age of Air: What it is and why it matters.

Ce au în comun schimbările climatice, pandemia COVID-19, Brexit, prăbușirea Uniunii Sovietice și tehnologii precum Bitcoin și World Wide Web? Toate sunt manifestări ale “Epocii Aerului”, o epocă istorică ce va fi probabil caracterizată de progrese intelectuale uimitoare, migrație în masă, pandemii, descentralizare și dizolvarea vechilor structuri. În acest articol, voi explica ce este “Epoca Aerului” și de ce este importantă.

Versiunea video a acestui articol, The Age of Air Will Change EVERYTHING:

În ultimele șase luni am cercetat o veche teorie astrologică a istoriei, bazată pe conjuncțiile lui Jupiter și Saturn, care au loc la fiecare 20 de ani. Din cauza geometriei zodiacului și a sistemului solar, aceste “Mari Conjuncții” au loc în semnele aceluiași element pentru perioade de aproximativ 200 de ani. Astfel, avem parte de 200 de ani de conjuncții în Semne de Foc, apoi de 200 de ani în Semne de Pământ, apoi de 200 de ani în Semne de Aer și, în final, de 200 de ani în Semne de Apă. Ciclul de 800 de ani începe apoi din nou. (Realitatea este de fapt puțin mai complicată decât atât din cauza mișcării retrograde, dar cam asta este ideea de bază).

Acest tipar a fost observat pentru prima dată de astrologii persani din Epoca de Aur islamică din Bagdadul secolelor al VIII-lea și al IX-lea: maeștri precum Abu Ma’shar, Al-Kindi și Masha’allah. Nu voi intra acum în istoria tuturor acestor lucruri, dar astrologul Peter Stockinger are o explicație foarte bună a principalelor elemente ale teoriei conjuncționale aici.

O diagramă faimoasă a lui Johannes Kepler care prezintă marile conjuncții succesive

Astrologii care au dezvoltat această teorie au folosit-o pentru a prezice apariția unor noi lideri, dinastii, profeți și calamități. Se credea că cele mai importante evoluții istorice coincideau cu ceea ce se numesc “schimbări de triplicitate” sau “Mari Mutații”, atunci când elementul în care aveau loc Marile Conjuncții se schimba. De exemplu, Marea Mutație către Apă din anul 571CE a coincis aproape exact cu nașterea Profetului Mahomed, despre care se crede că a avut loc în jurul anului 570CE.

Tradițional, astrologii adoptau o abordare mai degrabă tehnică în analiza Marilor Conjuncții și a Marilor Mutații, folosind hărți de intrare în Berbec (ingress charts) – hărți întocmite pentru momentul în care Soarele atinge 0° Berbec – pentru a încerca să prevadă ceea ce vesteau conjuncțiile. Dar putem, de asemenea, să adoptăm o abordare modernă a teoriei conjuncțiilor, luând în considerare modul în care perioadele noastre de 200 de ani sunt caracterizate de asociațiile arhetipale ale celor patru elemente. (Meritul aici îi aparține lui Austin Coppock, primul astrolog pe care l-am auzit vorbind despre epocile elementale în acest mod, în cadrul Podcastului de Astrologie al lui Chris Brennan).

Punctul nostru de plecare este, așadar, natura arhetipală a fiecărui element. Vom asocia Focul cu tărâmul imaginar; cu nevoia de a crea, de a conduce și de a iniția; cu vitalitatea, libertatea și voința; și cu regalitatea, cele trei semne de Foc fiind “semnele regale”. Pământul este preocupat de material: bani, hrană și adăpost; structură, formă și ierarhie; și concepții metafizice materialiste ale realității. Vom asocia Aerul cu intelectul și inteligența; cu dinamismul și turbulența; cu descentralizarea și dizolvarea structurilor; și cu comunicarea și conectivitatea. Și vom corela Apa cu pasiunile și emoțiile; cu umanismul și artele; și cu sentimentele spirituale și religioase.

Cu aceste asocieri în minte, am răsfoit cărțile de istorie, încercând să înțeleg cum epocile din trecut au fost caracterizate de cele patru elemente. Rezultatele m-au uluit și vreau să vă dau o idee despre ele în această prezentare, concentrându-mă asupra epocii noastre actuale, Epoca Aerului.

Perioadele de tranziție: elemente în conflict

Înainte de a merge mai departe, trebuie să știm ceva mai multe despre tranzițiile dintre epocile elementale. După cum am menționat, mișcarea retrogradă înseamnă că linia timpului istoric este puțin mai complexă decât o secvență “curată” de perioade elementale de 200 de ani. De fapt, în urma unei Mari Mutații către un nou element, există de obicei una sau două conjuncții care revin la vechiul element înainte ca noua Epocă să înceapă cu adevărat. Uneori, aceste tranziții pot dura până la 120 de ani. Dacă vreți să verificați singuri acest lucru, puteți găsi o listă de conjuncții Jupiter-Saturn care merg înapoi până în anul 581 î.Hr. aici.

De exemplu, actuala noastră Epocă de Aer a început cu trei conjuncții Jupiter-Saturn în Balanță în 1980 și 1981, prima într-un semn de Aer din 1405 și prima în orice alt semn decât cel de Pământ de la conjuncția Berbec din 1821. Dar în anul 2000, a avut loc o întoarcere la elementul Pământ, cu o ultimă Mare Conjuncție în Taur. În cele din urmă, în 2020, a avut loc o conjuncție în semnul de Aer al Vărsătorului, deschizând o secvență de conjuncții de Aer care va continua neîntreruptă până în 2159. Aceasta înseamnă că între 1980 și 2020, Epoca Aerului începuse deja, dar Epoca Pământului încă nu se încheiase. A fost o perioadă de tranziție, una în care atât Pământul, cât și Aerul au fost operaționale.

Astrologii tradiționali au evitat să se ocupe de aceste tranziții lucrând cu “conjuncții medii”: ei au netezit matematic ciclurile lui Jupiter și Saturn și au considerat că o conjuncție a avut loc atunci când centrul epiciclurilor lor s-a unit. Lucrând în acest mod, se obține o secvență “curată” de epoci elementare fără perioade de tranziție. Dar am descoperit că tranzițiile spun povești de sine stătătoare și constituie perioade pivotale ale istoriei, atunci când două tendințe elementale se află în conflict una cu cealaltă.

De exemplu, în Europa, tranziția Apă-Foc de la 1603-1663 a fost caracterizată de războaie sângeroase purtate pe tema libertății religioase. Putem vedea ambele elemente în joc aici, Focul fiind preocupat de libertate și autonomie, iar Apa de sentimentul religios. Tranziția Foc-Pământ din 1802-1842 a fost perioada războaielor napoleoniene. Aceste conflicte au marcat o tranziție între Epoca Absolutismului, caracterizată de monarhi care exercitau puterea absolută, și începutul erei statului național modern.

Între 1842 și 1961, marile conjuncții au avut loc numai în semne de Pământ. Printre evoluțiile majore ale Epocii Pământului s-au numărat Revoluția Industrială; colonialismul european și împărțirea întregii planete în state naționale; triumful global al capitalismului; și adoptarea pe scară largă a unei metafizici materialiste, una care nega existența dimensiunilor spirituale ale vieții și ale cosmosului. Am dobândit o putere fără precedent asupra lumii naturale, dar cu costuri mari pentru mediu și pentru modurile de viață indigene. Pământul elementar a fost suveran; planeta a avut de suferit.

Aerul și dizolvarea structurilor

Imperiul Epocii de Aer al lui Genghis Khan nu a durat mult timp

Spre deosebire de Pământ, Aerul nu poate menține forma. El detestă structurile și este în mod fundamental turbulent și descentralizat. Gazele se îndreaptă în mod natural către un echilibru nediferențiat, astfel că aerul are un gust egalitarist. În Epocile Aerului, asistăm în mod constant la dizolvarea structurilor societale și a imperiilor construite în perioadele anterioare. Acolo unde apar noi imperii, acestea se extind rapid, dar apoi se dezintegrează rapid, ca niște fulgere pe cer.

În timpul ultimei Epoci a Aerului (1186-1425), mongolii, conduși de Genghis Khan, au apărut ca o tornadă din stepe în 1206 și au cucerit rapid jumătate din masa terestră eurasiatică. Dar imperiul lor nu a durat. Până în 1259, acesta intrase deja în război civil și, în cele din urmă, s-a divizat în patru hanate: Hoarda de Aur în Europa de Est, Hanatul Chagatai în Asia Centrală, Ilkhanatul în Asia de Sud-Vest și dinastia Yuan în Asia de Est, cu sediul în ceea ce a devenit Beijing.

În timpul Epocii Aerului precedente (332 – 690), Imperiul Roman s-a dezintegrat, amenințat în mod amenințător de schimbările climatice și de pandemii. Mergând și mai departe în timp, în Epoca Aerului din primul mileniu î.Hr. (462BCE – 164BCE), Alexandru cel Mare a cucerit în doar câțiva ani o întindere uriașă de teritoriu care se întindea din Macedonia până în India. Însă, după moartea sa în anul 323 î.Hr., imperiul a intrat în conflict și a fost împărțit între mai mulți generali războinici ai săi.

Dar cum rămâne cu actuala Epocă a Aerului? Ce s-a întâmplat în perioada de 20 de ani care a urmat conjuncției în Balanță din 1980? Modelul s-a afirmat din nou: în 1988, la doar opt ani de la începutul Epocii de Aer, a început dizolvarea Uniunii Sovietice. Iar la 9 noiembrie 1989, Zidul Berlinului a căzut: o disoluție literală a unei structuri pământești care împărțise capitala și națiunea germană în două.

Desigur, există și alte cicluri planetare corelate cu aceste evoluții: conjuncțiile Saturn-Uranus din 1988, de exemplu. Am descoperit că epocile elementale ar trebui privite ca un strat de interpretare. Ele nu explică totul prin ele însele, dar atunci când sunt combinate cu alte cicluri planetare, devin instrumente interpretative puternice.

Inteligența și hiperconectivitatea

Epocile Aerului au avut tendința de a coincide cu evoluții intelectuale uriașe. Dacă ne uităm la istoria intelectuală europeană, marii gânditori greci Platon și Aristotel au trăit în Epoca de Aer din 462BCE până în 164BCE; în următoarea Epocă de Aer a venit Sfântul Augustin; iar în Epoca de Aer a Evului Mediu, Sfântul Toma de Aquino. Acestea sunt, fără îndoială, cele mai mari nume din istoria filosofiei occidentale, cel puțin înainte de Renaștere.

Este prea devreme pentru a spune dacă gânditori de această anvergură vor apărea în Epoca noastră de Aer. Presupunerea mea este că vor apărea și că vor răsturna complet înțelegerea științifică actuală a naturii realității. Dar putem vedea deja că inteligența (artificială) și informația sunt caracteristici definitorii ale erei noastre. Multe personalități din Silicon Valley – Elon Musk fiind un exemplu proeminent – sunt atât entuziasmate, cât și îngrozite de perspectiva iminentă a unei inteligențe artificiale care va depăși cu mult capacitățile umane și va remodela lumea noastră.

Tim Berners-Lee a inventat World Wide Web-ul în 1989, tehnologia care a adus internetul către mase. Rețeaua este o tehnologie prin excelență aerisită, care facilitează fluxul liber de informații pe întreaga planetă. Primele universități din Europa s-au dezvoltat în Epoca Aerului din Evul Mediu: o mare democratizare a cunoașterii. Recenta creștere a cursurilor online deschise masive (MOOC) în propria noastră Epocă a Aerului ar putea fi următoarea etapă a acestui proces.

Tehnologiile de comunicare din Epoca Pământului, precum radioul și televiziunea, au fost folosite de state și corporații pentru a pacifica și manipula populațiile de la vârf până la bază. În Epoca Aerului, web-ul a deschis legături de comunicare între cetățeni – și continuă până în prezent să remodeleze relațiile sociale de pretutindeni.

Din nou, există și alte cicluri planetare care se corelează cu nașterea web-ului: conjuncțiile Saturn-Uranus din 1988, sau conjuncțiile Uranus-Neptun din 1993, de exemplu. Dar cred că nu este o coincidență nici faptul că web-ul a luat naștere sub egida elementului Aer.

Cei dintre noi care foloseau web-ul în anii 1990 își amintesc cu drag de el: părea mult mai liber, mai anarhic și mai inocent decât acum. Marile corporații tehnologice nu-și înfășuraseră încă tentaculele în jurul tehnologiei. După cum am văzut, ultima Mare Conjuncție a Epocii Pământului a avut loc în Taur în anul 2000. Gândiți-vă la ce s-a întâmplat cu web-ul în ultimii 20 de ani: a fost acaparat de corporații uriașe precum Google, Facebook și Amazon, și de cel mai clasic lucru taurean: banii. Acceptând târgul faustian al social media, am permis marilor companii de tehnologie să ne spioneze și să ne monetizeze atenția în schimbul unor noi niveluri radicale de conectivitate și acces la informații. Aceasta a fost epoca a ceea ce a fost numit “capitalismul de supraveghere” (surveillance capitalism), o fuziune respingătoare a materialismului pământesc și a primatului informațional aerian.

Vedem fuziunea dintre Pământ și Aer, de asemenea, în apariția Bitcoin și a criptomonedelor. Bitcoin este banul Aerului: în afara razei de acțiune a controlului statului și capabil să circule liber între indivizi și dincolo de granițe. Dar promisiunea tehnologiei care stă la baza acestei tehnologii, blockchain, depășește cu mult sfera finanțelor. O nouă iterație a World Wide Web, “Web 3”, construită pe blockchain, promite să ofere o iterație complet descentralizată a internetului, una care să fie din nou liberă de controlul marilor companii de tehnologie.

Și asistăm deja la apariția unor noi forme de structuri sociale bazate pe principiile Aerului, sub forma unor organizații autonome descentralizate (DAO): organizații bazate pe blockchain cu o guvernanță care depinde de “contracte inteligente”. Austin Coppock a subliniat faptul că creaturile aerului se deplasează în stoluri și roiuri. Acesta este modul în care este organizată din ce în ce mai mult societatea: gândiți-vă la serverele Discord, mai degrabă decât la feed-urile de pe Facebook. Viitorul este reprezentat de rețelele agile, nu de structurile sclerotice precum corporațiile, universitățile și statele naționale.

Cel puțin un investitor în tehnologie, fostul CTO al Coinbase, Balaji S. Srinivasan, promovează ideea unui “stat-rețea”, prezentat ca un succesor al statului-națiune cu o fundație blockchain și criptografică. Un astfel de stat nu ar avea granițe fizice, iar cetățenii săi ar putea fi distribuiți în întreaga lume. Acest lucru poate părea acum o posibilitate îndepărtată, dar lumea se schimbă rapid.

O altă manifestare clară a Epocii Aerului este viitorul “metavers”, care promite construirea unor lumi virtuale conectate fără cusur și convingătoare, în care vom lucra și ne vom juca. Se propune nimic mai puțin decât dematerializarea realității, o trecere de la material la virtual, de la cărămizi și mortar la o lume construită din date pure: adică trecerea de la Pământ la aer. După cum o arată omniprezența fețelor lipite de ecranele smartphone-urilor, acest proces este deja în plină desfășurare.

Facebook a înțeles că aceasta este direcția în care se îndreaptă lumea, de unde și încercarea sa de a ” stăpâni” metaversul, redenumindu-se “Meta” și concentrându-și eforturile pe tehnologia realității virtuale. Nu sunt convins că mișcarea va avea succes, deoarece Aerul se opune tipului de centralizare și de structură pe care Facebook încearcă să îl impună. Dar vom vedea.

Ciuma și schimbările sociale

Moartea Neagră: Nu a fost chiar cea mai bună perioadă

Astrologii tradiționali asociau cele patru elemente cu calamități de diferite tipuri. Aerul era asociat cu bolile. Bineînțeles, pandemiile au avut loc de-a lungul istoriei. Dar cele care au loc în Epocile de Aer par a fi deosebit de definitorii pentru acele vremuri și servesc la impulsionarea procesului de disoluție a vechilor structuri de care se ocupă Aerul.

De exemplu, în precedenta Epocă a Aerului (1185 – 1425), Moartea Neagră, o pandemie de ciumă bubonică care a ucis până la 200 de milioane de oameni între 1346 și 1353, este considerată în general ca fiind cea care a contribuit la dispariția feudalismului. Feudalismul a fost, în parte, un sistem socio-politic care lega ființele umane de pământ: cu alte cuvinte, un sistem al Pământului. În Epoca Aerului din primul mileniu (332 – 690), Ciuma lui Iustinian – prima incidență înregistrată a ciumei bubonice în Europa – a contribuit la dispariția Imperiului Roman.

Propria noastră Epocă a Aerului a fost blestemată și ea de pandemii transformatoare. La scurt timp după prima conjuncție de Aer din 1980 a apărut virusul SIDA, pe care îl putem corela și cu conjuncția Saturn-Pluto din 1982. COVID-19 a apărut în 2019, chiar înainte de conjuncția Saturn-Pluto din 2020. Ambele pandemii au fost cauzate de viruși, pachete de informații infecțioase care capturează celulele în scopuri proprii. Virușii ar putea fi considerați ca o manifestare a Aerului elementar în forma sa cea mai malefică. “Elk Cloner”, primul virus de calculator “în sălbăticie” a apărut în 1982, de altfel.

Este prea devreme pentru a spune care vor fi consecințele COVID-19. Dar lucrul care frapează este simbioza dintre pandemie și procesul în curs de dematerializare a societății impulsionat de tehnologia comunicațiilor. Pandemia ne-a îndepărtat fizic, făcându-ne să ne temem de contactul fizic, lăsându-ne adesea încuiați și singuri în casele noastre. Acest lucru a dus la adoptarea unor tehnologii precum Zoom, care ne conectează virtual, sau a unor tehnologii precum Netflix, care ne distrează, dar care ne îndepărtează de lumea “reală”.

Peste toate problemele noastre actuale planează amenințarea schimbărilor climatice catastrofale, cauzate de gazele pe care le pompăm în atmosferă. Este, de asemenea, un simptom clar al exceselor hiper-consumeriste ale Epocii Pământului. Problema noastră este literalmente în aer.

Aerul rezistă îngrădirii și promovează libera circulație iar din acest motiv, precum și din cauza felului în care se îndreaptă vizibil lucrurile, bănuiesc că migrația va deveni una dintre problemele definitorii ale Epocii Aerului. Nu este nevoie de un astrolog pentru a vedea cum schimbările climatice vor determina migrația în următoarele decenii. Și, într-un anumit sens, problema migrației modelează deja politica: rețineți cât de importantă a fost pentru alegerea lui Donald Trump, cu promisiunile sale de a “construi zidul”, și pentru Brexit. De altfel, perioada de ieșire tranzitorie a Marii Britanii din UE s-a încheiat la 31 decembrie 2020, la doar 10 zile după conjuncția Jupiter-Saturn în Vărsător. A fost acesta începutul dizolvării altei structuri mai ample?

Aș dori să adaug că, pe cât posibil, am încercat să-mi bazez munca pe interpretarea simbolismului astrologic și pe extrapolarea tendințelor actuale, mai degrabă decât pe ceea ce mi-ar plăcea de fapt să se întâmple cu lumea.

Aceasta poate părea o imagine sumbră a viitorului și nu am nicio îndoială că secolul care vine va fi extrem de provocator. Dar ar trebui să ținem cont de faptul că niciun element nu este în mod inerent “bun” sau “rău”. Epoca Aerului va avea binecuvântările sale, precum și necazurile sale. Și presupun că putem fi cu toții de acord că, în lumina lăcomiei, a exceselor și a vastei inegalități care s-au numărat printre cele mai rele roade ale Epocii Pământului, lumea noastră trebuie să se schimbe.

 
 
Alte articole de Dan Waites
Cu părere de rău scepticilor: viitorul este astrologic (I)
Cu părere de rău, scepticilor (II): astrologia este pe cale să devină practică
Pământul se cutremură: Marte-Uranus-Rahu în Taur
Ciclurile Marte-Saturn și semințele discordiei
Saturn și Protectorii Pământului
Un internet medieval în Epoca Aerului
Vor porni China și SUA la război?
 
 
Dan Waites este disponibil pentru consultații la www.danwaitesastrology.com.
 
Un alt articol bine documentat despre marile mutații și Epocile Aerului este Marea Mutație și începutul Noii Ere: Jupiter-Saturn.