Richard Tarnas
Reprodus cu permisiunea autorului după Notes on World Trade Center attack September 11, 2001.
“Noi încă nu am înțeles faptul că descoperirea inconștientului implică o sarcină spirituală imensă, care trebuie dusă la împlinire dacă vrem să ne păstrăm civilizația.”
— C.G. Jung
Mulți dintre prietenii mei “non-astrologici” m-au întrebat ce s-a mai întâmplat în cer, care ar fi putut să dea mai mult sens evenimentelor începând cu 11 septembrie și până acum. Aceste însemnări sunt un rezumat al unei conferințe pe care am susținut-o marțea trecută (18 septembrie) în cadrul seminarului meu Psyche and Cosmos. În conferință erau mai multe exemple istorice, punctele cheie erau elaborate mai pe larg, și așa mai departe. Ce urmează să citiți aici sunt doar “titluri” [headlines], însă am speranța că veți putea spicui câte ceva din fundalul arhetipal de bază al acestei drame în care ne aflăm, una de importanță istorică.
Evenimentele sunt extrem de complexe, chiar dincolo de orice putință de exprimare, având atâtea cauze, consecințe și dimensiuni, însă situația arhetipală planetară este dramatic de limpede. În ultimele câteva săptămâni, alinierea planetară care reprezintă cea mai dificilă – cea mai întunecată, cea mai grea, mortal de serioasă, și solemnă istoric – dintre toate combinațiile arhetipale, alinierea Saturn-Pluto, s-a constituit într-un aspect exact de opoziție. În special primele două săptămâni ale acestei luni au fost critice, odată cu mișcarea Soarelui și, respectiv, a Lunii într-o extraordinar de rară și precisă cruce cosmică (două opoziții: Saturn cu Pluto, Soarele cu Luna – ambele în careu (90°) – una față de cealaltă).
Această aliniere Saturn-Pluto durează în jur de trei ani – ea a început toamna trecută și va mai fi activă încă aproximativ doi ani. În istorie, aspectele tensionate dintre Saturn și Pluto (conjuncție, opoziție, careu) au coincis în mod consecvent cu perioade ce se aseamănă cu aceasta în care ne aflăm, însă uneori fiind chiar mai rele: debutul ambelor războaie mondiale a coincis cu aspecte dificile strânse Saturn-Pluto, la fel și izbucnirea Războiului din Vietnam, și masiv de violenta Revoluție Culturală a Gărzilor Roșii din China, care a început în același interval de timp, apoi Marea Teroare din timpul Revoluției Franceze în 1793-1794, și devastarea Romei de către vizigoți în 410, ca să menționez doar câteva. În clipa în care au devenit cunoscute atacurile de la World Trade Center și Pentagon, fiecare astrolog din țară (Statele Unite n.tr.) a știut că alinierea Saturn-Pluto – care a coincis cu atât de multe perioade negre de gravitate și contracție istorică – erupsese.
Și totuși, acest complex arhetipal este mai mult decât pot sugera aceste cuvinte și exemple. La fel de îngrozitor ca umbra sa, el are aceeași capacitate de a determina acțiuni, transformări psihologice și consecințe social-politice de durată ce implică o nobilitate morală extraordinară și un efort fizic și volițional absolut – ceva la care deja am fost martori. Potențialul pozitiv al complexului arhetipal Saturn-Pluto este de regulă întrețesut în mod inextricabil cu confruntarea manifestărilor sale negative – mare curaj în fața întunericului, primejdiei și morții; determinare și efort susținut, concentrare intensă și disciplină pe măsură; înțelepciune și discernământ moral, născute din experiență și suferință.
Pentru a înțelege toate dimensiunile acestei alinieri, și în întregimea lor, trebuie să cuprindem limpede semnificațiile arhetipale ale lui Saturn și Pluto, și să vedem apoi cum funcționează combinația celor două. Asemeni tuturor aspectelor sau alinierilor importante formate între două planete, arhetipurile corespunzătoare se activează reciproc și se combină unul cu celălalt, fiecare în felul său specific arhetipal, pentru a crea o serie de puternice calități, tendințe și evenimente distinctive.
Din anumite puncte de vedere, Pluto este cel mai potent principiu arhetipal din panteonul planetar: el este arhetipul puterii înseși, întruchipând forțele primordiale ale distrugerii și regenerării, lumea de jos (underworld) în orice sens, secretosul și subversivul, umbra, id-ul, cazanul clocotind al instinctelor, violentul și demonicul, înflăcăratul și vulcanicul, energiile elementale ale naturii: Hades-Dionysos în mitologia greacă; Kali și Shiva în mitologia indiană, atât în manifestările lor distructive cât și regenerative. Arhetipul corespunzător planetei cu care Pluto intră în aspect este intensificat și constrâns la cote extreme, adâncit și aprofundat, distrus și transformat. Pluto aduce după sine o potență elementală, copleșitoare, titanică, [manifestată] la scară largă.
Arhetipul Saturn este extrem de complex: el reprezintă principiul limitei, structurii și necesității în univers; principiul opoziției și negării, al greutății și gravității morale, al gravitației (greu cu sensul de serios, și greu cu sens material); principiul rigidității și separației, contracției și densității, al represiunii și reacției, al materialității concrete, dure. El este principiul realității, concluzia. El este soarta și karma, crucea pe care o avem de purtat, greutățile vieții, sudoare și muncă, problemele și dificultățile noastre, suferința și moartea, eșecul și pierzania, tristețea, sfârșitul lucrurilor, consecințele trecutului, vina, judecata, pedeapsa. Dar tot el este disciplina, rigoarea, determinarea morală, ordinea, precizia, controlul, securitatea și organizarea. Saturn este “Status Quo-ul” (The Establishment): structurile prestabilite de control, autoritate și tradiție – care pot fi rigide sau stabilizatoare, restrângătoare sau oprimante, înrădăcinatoare (grounding) sau ucigătoare. În cazul aspectelor tensionate, cum ar fi opoziția în care se află cu Pluto, Saturn scoate la iveală în mod consecvent potențialul problematic, provocator, negativ din orice realitate; el înfrânge și întărește, el întemeiază și făurește.
Pe măsură ce înaintați cu lectura, țineți minte că fiecare dintre aceste calități și fenomene experiențiale sunt precis fidele caracterului arhetipal al combinației Saturn-Pluto – această litanie de fenomene nu are în sine nimic aleatoriu sau instabil. Simultan, fiecare arhetip acționează asupra celuilalt arhetip și primește acțiunea acestuia – fiecare se activează, configurează, influențează, opun și combină cu celălalt.
Așadar, în continuare, iată manifestările caracteristice perioadelor când Saturn și Pluto întră într-un aspect tensionat major:
1)
Evenimente întunecate, grave, memorabile, mortal de serioase, profund dificile.
2)
Perioade foarte dramatice, deciziile și acțiunile de acum au consecințe durabile, o miză foarte mare, adesea cu probleme de viață și de moarte pe rol.
3)
Sentimentul de a fi prins fără de scăpare în strânsoarea unor forțe copleșitoare, puternice și adesea întunecate, de a fi victima unor forțe mai largi, nemiloase, forțele naturii și istoriei, care sunt deopotrivă distructive și constrângătoare (imprisoning). Mai general, senzația că forțe mai mari de orice fel – sociale, istorice, elementale, biologice, arhetipale – au controlul asupra vieții noastre. Lipsa de putere a victimei captive și suferinde este de regulă însoțită de un impuls obsesiv către control, putere și dominație, cele două laturi ale experienței oglindindu-se una pe cealaltă, și uneori survenind alternativ în aceeași persoană sau comunitate.
4)
Umilința profundă, provocată de violență, violare și înfrângere. O nevoie compensatorie de a-ți dovedi vigoarea, forța și o invulnerabilitate de oțel.
5)
Intensificarea forțelor urii, agresiunii criminale, ale răului și demonicului, ale secretosului și subversivului, ale lumii de jos – elementală, instinctuală, criminală – cu consecințe de natură punitivă, copleșitoare, traumatică, constrângătoare și tragică. Mai general, experiența simultană, extremă, a violenței și faptului de a fi constrâns.
6)
Determinare, curaj și sacrificiu absolut, voință neabătută, acțiune curajoasă epuizantă dar totodată silențioasă. Efort fizic și moral supraomenesc în fața circumstanțelor îngrozitoare, primejdiilor, ostilității criminale (pompierii și polițiștii de la World Trade Center, pasagerii care nu i-au lăsat pe teroriștii din avionul prăbușit în Pennsylvania să atace țintele pe care voiau să le atace). Stăpânire de sine extremă în situații periculoase și terifiante. (Desigur, într-o formă deformată, aceste calități aparțin și teroriștilor sinucigași.)
7)
O conștientizare sobră a pericolului existent în lume. Potențial fie pentru un realism adânc înrădăcinat și bazat pe experiență afișat în fața unei lumi aspre, solicitante (challenging), fie pentru o frică paranoidă de comploturi organizate și pericole ascunse.
O focalizare intensă a concentrării asupra unei realități mortal de serioase. La extrem, confruntarea nudă cu propria moarte, determinând în schimb fie panică de moarte, fie curaj stăruitor.
8)
Acutizarea forțelor conservatoare sau reacționare, aducând după sine o creștere emfatică a armamentului defensiv, a granițelor rigide, a separării ostile.
9)
O intensificare extraordinară a celor mai dure aspecte ale realității – material, mortal, existențial. Negativitate de dimensiuni uriașe, copleșitoare. Deprivare, sărăcie, penurie. Tristețe intensificată până la angoasă. În cel mai rău caz, suferință, moarte, pierdere, doliu, agonie intense, la scară largă.
10)
Confruntarea cu acea formă a numinosului care inspiră venerație și groază, chiar și teroare; confruntarea unei forțe – divine sau naturale – a cărei stupefiantă distructivitate elementală este dincolo de uman, uluind imaginația.
11)
Erupția unor forțe elementare masive, titanice, vulcanice, copleșitoare care au un efect negativ, doborâtor, constrângător.
12)
Anihilarea ordinii consacrate și a vechilor structuri ce simbolizează acea ordine. De asemenea, structurile stabile ale puterii sunt experimentate ca fiind deopotrivă opresive și malefice, meritând de aceea să fie distruse fără milă. (World Trade Center și Pentagonul ca Saturn – simboluri supreme ale ordinii și controlului stabil; Pluto ca distrugere violentă, ca lume subpământeană teroristă și ca ură extremă, demonică atât în intensitate cât și ca proiecție asupra structurii consacrate a puterii.)
13)
Captivitate și constrângere intensificată la dimensiuni claustrofobice, care amenință viața, sau chiar letale. (cf. fetusul zbătându-se în contracțiile nașterii; sufocare; faptul de a fi întemnițat fără speranță de forțe fizice copleșitoare; Saturn-Pluto este aspectul central al traumei perinatale – atât Grof cât și Rank, principalii psihologi ai traumei nașterii, s-au născut cu acest aspect).
14)
Experiențe care prin intensitatea și gravitatea lor traumatică durează mulți ani până sunt absorbite, integrate sau până când sunt vindecate urmările lor. Mai general, evenimente care au consecințe extrem de durabile – atât distructive, cât și constructive – înființând noi structuri și ordine ale vieții, fie solidificând, fie oprimând, ucigând sau maturizând.
15)
În general, intensificarea emfatică a conflictului și separării, a dușmăniilor, problemelor, contradicțiilor și opozițiilor de nerezolvat.
16)
Tendința către o nemiloasă și completă “alterizare”: obiectificare intensă a altor subiecți. Această obiectificare extremă, laolaltă cu proiecția sau experiența calităților rele sau de umbră, provocând astfel comportamente nemiloase, ură, răzbunare, crimă, furie, suspiciune, frică, teroare, lăcomie, fanatism (Pluto), Toate acestea fiind posibile numai prin stabilirea sau experimentarea unei granițe absolute (Saturn) între sine și celălalt ca [entități] separate și străine, adesea considerându-l pe celălalt subuman și nedemn de a trăi (referințe la bestii, diavoli, mlaștini, viermi, vizuine, animale de vânătoare, etc.)
17)
O tendință de a vedea lucrurile în termenii unei confruntări între bine și rău.
18)
Atât confruntarea cu răul, cu umbra, cât și constelarea acesteia. Perioade caracterizate de judecată aspră, aruncarea vinei, căutarea unui țap ispășitor, pedeapsă, execuție, desfășurate cu mare intensitate la nivel colectiv.
19)
Istoric, o tendință în psihicul colectiv de a constela umbra prin conjurarea sau proiectarea unor “fețe ale dușmanului” de ordin arhetipal, astfel văzând sau experimentând întunericul și răul violent în celălalt, ceea ce determină apoi contracții istorice periodice, ce aduc războie și moarte în masă. De obicei avem de-a face cu o concentrare puternică, de o gravă preocupare și frică, la nivelul psihicului colectiv asupra unui anumit obiect, fie ca țap ispășitor sau pericol adevărat ori rău autentic – “Imperiul Malefic” (Reagan versus Uniunea Sovietică) în 1981-1984; pericolul nuclear apocaliptic propriu cursei armelor superputernice, care își atinge punctul culminant în aceeași perioadă, provocând o frică generalizată de un eventual al III-lea Război Mondial; germanii și japonezii în 1939-1941, Uniunea Sovietică Comunistă la începutul Războiului Rece (1946-1948); terorismul internațional, în prezent.
20)
Experiența unor catastrofe irevocabile, pierderi intense, finaluri, moarte, determinând o senzație prelungă de greutate profundă, întunecare și tristețe, adesea combinate cu anxietate.
21)
Senzația unei formidabile și implacabile greutăți și poveri a istoriei, trecutului, erorilor din trecut, vechilor resentimente și animozități.
22)
Senzația că o realitate mai amenințătoare, întunecată, amenință o epocă.
23)
Senzația unui irevocabil final de epocă; distrugerea ordinii stabile a existenței, finalul unui mod anterior de viață, caracterizat de naivitate, inflație sau iluzie. “Sfârșitul Inocenței”.
Cf. 1914, începutul Primului Război Mondial, prima conjuncție Saturn-Pluto a secolului XX; 1929-1930, începutul Marii Depresii, următoarea opoziție; 1964-1967, începutul Războiului din Vietnam. Epoca precedentă pare acum una de dinaintea Căderii [“prelapsarian” (eng.) = caracteristic perioadei de dinaintea căderii umanității]: atacul și distrugerea WTC au adus după sine sfârșitul nemilos al unei epoci în America, al unei epoci a complezenței, aroganței, hybrisului, a indiferenței sarcastice la comunitatea mai largă a lumii, a naivității, a inflației, a libertății negânditoare, a auto-indulgenței, a iluziei, a inconștienței. “Acea Americă grasă, visătoare a dispărut acum, a dispărut departe” (Frank Rich, NYT).
24)
Intensificarea și aprofundarea substanțială a maturizării unei persoane sau culturi, care își lasă în urmă visul de puer și pășește în realitatea senex – mai întunecată, mai serioasă, mai problematică, mai concretă, mai strâmtorată și provocatoare, mai în vârstă, mai împovărătoare, mai maturizatoare (cf. Elevii liceului Stuyvesant din Manhattan care au fost martori direcți ai acestor evenimente, fiind profund transformați și maturizați de ele; aproape toți elevii de liceu de la momentul atacurilor armate de la școala Columbine, precum și elevii participanți la fiecare atac din valul concomitent de alte atacuri armate la școlile din țară, sunt născuți în timpul conjuncției Saturn-Pluto a anilor 1981-1984.)
25)
Dinamizarea voinței, sentimentul neînduplecat de a avea un scop, o determinare aspră.
Omul de oțel, mama arhetipală în chinurile travaliului nașterii – efortul supraomenesc de contracție și determinare în slujba unei cauze pe viață și pe moarte. Cf. pompierii și polțiștii care s-au cățărat și au pătruns în turnuri, spre moartea lor, din datorie și în slujba celorlalți. “Voința de fier a fierarilor lucrând la Punctul Zero (Ground Zero)” (NBC News).
Afirmare intenționată, fermă, a controlului și puterii (Saturn și Pluto), în urma experienței oroarei lipsei totale de putere – acum de către SUA, președintele și establishment-ul militar și de spionaj; anterior de către teroriști (Pluto ca intensitate și instincte de supraviețuire extreme, pe viață și pe moarte, Saturn ca fapt de a fi în control, sau de a fi controlat – de aici alternanța dintre afirmarea extremă a puterii controlatoare și victimizarea extremă, văduvită de speranță, sub puterea și controlul celuilalt).
“Determinare aspră” – o expresie folosită adesea pentru a-i descrie atât pe teroriști, cât și răspunsul diversificat al salvatorilor, al poporului american, al administrației Bush, și acum al talibanilor și a celui afgan. Saturn aduce după sine seriozitate, gravitate, focalizare a intenției, pe care Pluto o intensifică cu forța disperată a instinctelor de supraviețuire în situații pe viață și pe moarte.
“Probabil că cel mai crunt aspect este cât de low-tech a fost acest atac. Nici vorbă de rachete sofisticate, arme nucleare furate, arme biologice sau agenți chimici exotici. Principala armă, și arma decisivă, a fost în acest caz determinarea.” NYT
Extras din ghidul teroriștilor, găsit în bagajele lor: “Fiți pregătiți… Vremea distracției și a risipei a trecut. A venit vremea judecății.”
O determinare aspră, hotărâtă, lipsită de umor și milă, în slujba puterii și controlului – teroristul ucigaș în masă, stăpânul de sclavi, tiranul, tiranul interior (supraego sadic), dictatorul, judecătorul nemilos, ascetul intens auto-disciplinat, autoritarul rigid, aparatul obsesiv-compulsiv de securitate. Totalitarism și terorism, imagini care se oglindesc prin violența organizată, calculată, pusă în slujba puterii și dominației.
26)
A poseda severitate, implacabilitate, irevocabilitate; cruzime feroce. Violență sinistră, dușmanul nemilos, crunt. Războaie, jihaduri, cruciade, războaie “sfinte” …
27)
Crimă (Saturn ca moarte, Doamna cu Coasa (Grim Reaper), Pluto ca instinct violent, ură și agresivitate, distrugere prădatoare, Kali). De asemenea, crimă în masă (Saturn ca moarte personală; Pluto ca moarte și distrugere în masă).
28)
Sarcina inexplicabil de dificilă – fizic, emoțional, logistic – de a salva și recupera – escaladând cu răbdare și înfruntând pericolul de-a lungul muntelui nesfârșit, gargantuan, de cenușă fierbinte și deșeuri pulverizate, de bucăți de asfalt, fier și trupuri umane; eșecul zdrobitor de a nu găsi supraviețuitori.
29)
Munca herculeană de a elibera și curăța, de a restaura structurile, de a stabiliza fundațiile și instalațiile subpământene distruse sau amenințate de colaps[ul clădirilor].
Sarcina de a reconstrui din praf și pulbere (cf. conjuncția din 1946-1948, nu doar începutul Războiului Rece, instituirea Cortinei de Fier, etc., ci și Planul Marshall și reconstrucția Europei din dărâmăturile provocate de cel de-Al Doilea Război Mondial).
30)
Iată rezumatul telegrafic al complexului Saturn-Pluto, aparținând marelui astrolog german Ebertin: “Tenacitate și duritate, rezistența, capacitatea de a face eforturi record și de cel mai înalt ordin, abilitatea de a duce la bun sfârșit cele mai dificile treburi cu o auto-disciplină extremă, și cu o abnegație și renunțare pe măsură… O dispoziție dură și insensibilă, sânge rece, severitate, tendință către violență, respectare fanatică a principiilor odată adoptate. Martirul. Criminalul în masă… Zbateri grele pentru succes. Participarea la înfăptuirea unor realizări făcute de grupuri mai mari sau mase de oameni, desfășurarea unei munci grele sau a unei cercetări minuțioase și exhaustive în izolare, procesul de a crește spiritual și mental, activitate silențioasă…” (Combinations of Stellar Influences, 188).
Saturn-Pluto este nisip și nămol, foc și pucioasă, cenușă și oroare, praf din praf, sânge, trudă și lacrimi. (Churchill unindu-i pe britanici împotriva naziștilor în timpul Blitz-ului, 1939-1940). Este răscolitor și dinamizant. Traumatizează și forjează. Distruge, transformă și întrupează.
De asemenea, Saturn-Pluto aduce cu sine posibilitatea înțelepciunii, a discernământului moral de neclintit și a conștienței stabile, dobândite în urma unei experiențe și suferințe profunde.
Este util să ne gândim la marii artiști născuți cu aspecte tensionate Saturn-Pluto, a căror operă întruchipează în mod specific multe dintre aceste calități, în feluri diverse și bogate în complexitate: Kafka și Melville, de exemplu, pe parcursul întregii opere, ambii născuți cu conjuncții Saturn-Pluto; Hemingway și preocuparea sa de-o viață cu (și atracția către) război, moarte, ucidere și brutalitatea sinistră a vieții; cei trei regizori Saturn-Pluto: Alfred Hitchcock, Orson Welles și Oliver Stone, în filmele lor despre frică și suspiciune, rău și umbră, despre oameni prinși fără speranța eliberării în comploturi întunecate ale unor forțe crude, criminale și diabolice; nenumăratele picturi și imagini ale lui Giger, înfățișând întuneric, rău, brutalitate, imobilizare nemiloasă; experiența oribilă, traumatizantă a lui Joseph Conrad, a răului metafizic și celui uman în Congo, pe parcursul unei alinieri Saturn-Pluto din 1890), ulterior relatată în The Heart of Darkness (“oroarea, oroarea”).
Shakespeare a avut activ un tranzit îndelungat (și care survine o dată în viață) – Pluto careu la Saturn – pe întreg parcursul celor șase ani în care și-a scris cele mai importante tragedii – Hamlet, Othello, Regele Lear, Macbeth – explorând și articulând cu o profunzime nemăsurată adâncurile umbrei omului.
De asemenea, acest aspect îl întâlnim și în viziunea metafizică și spirituală a unor teologi Saturn-Pluto de mare importanță, precum Augustin și Calvin, demonstrat de presimțirea lor profundă a existenței răului întunecat și naturii corupte profund înrădăcinate în sufletul omului, a păcatului originar, a vinei și remușcării, a iadului și damnării, predestinării, a faptului de a fi prins de o forță copleșitor de puternică și de o soartă care îți guvernează viața și destinul indiferent de cât ai încerca să te opui, de determinarea lor implacabilă în a suprima răul și a construi structuri morale și ecleziastice care să servească acelei sarcini [de a te mântui], de focalizarea lor generală asupra judecății morale și judecății de sine. (Într-un exemplu mai aproape de contemporan și mai puțin extrem, vedem aceeași trăsătură în Thomas Merton, născut în timpul conjuncției din 1914-1915, a cărui autobiografie spirituală, The Seven-Storey Mountain, apărută în timpul conjuncției imediat următoare, 1946-1948, abordează aceleași teme, cu rezultate întrucâtva diferite.)
Făurirea facultății morale este un efort tipic lui Saturn-Pluto, începând cu momentul în care Dumnezeul tunetului și atotputerii îi transmite lui Moise cele Zece Porunci. (Chiar și reeditările noastre în film ale acelui eveniment reflectă dinamicile arhetipale ale psihicului colectiv, ambele spectacole biblice cinematice intitulate astfel, Cele Zece Porunci (The Ten Commandments), ambele de De Mille, au fost filmate în timpul câte unui careu Saturn-Pluto, mai întâi în 1923 și apoi în 1956.)
Saturn și Pluto erau în conjuncție când lumea s-a confruntat cu oroarea și răul absolut al Holocaustului, 1946-1948, prin apariția publică a filmelor înregistrate în lagărele de concentrare naziste (filme editate de Hitchcock pentru guvernul britanic), și prin Procesele de la Nuremberg intentate criminalilor de război naziști în 1946, cu ambianța lor de gravă judecată morală și legală, confruntare cu umbra, rău oribil, “inumanul din om”. Filmele exprimă cu precizie dinamicile arhetipale ale psihicului colectiv. După acea conjuncție, fiecare aspect tensionat între Saturn și Pluto a coincis cu apariția câte unui film important despre lagărele de concentrare și despre Holocaust – pelicula lui Resnais din 1956, Night and Fog, Judgement at Nuremberg al lui Kramer, în 1965, Alegerea Sofiei [Sophie`s Choice] în 1982, Lista lui Schindler [Schindler`s List] în 1993; practic întregul documentar de 10 ore, Shoah, a fost filmat pe parcursul conjuncției din 1981-1984. Kafka a scris Procesul în timpul conjuncției Saturn-Pluto din 1914 (și s-a născut el însuși sub conjuncția Saturn-Pluto imediat anterioară). Saturn era în opoziție cu Pluto în 1536, când Michelangelo începea să picteze “Judecata de Apoi” [The Last Judgement].
Din perspectiva tendinței de a vedea lucrurile în termeni de bine și rău: cf. relatarea dramatică a istoriei aparținând lui Augustin; perspectiva americană asupra comunismului sovietic de la începutul Războiului Rece, inițiat în timpul conjuncției din 1946-1948; “Imperiul malefic” al lui Reagan dn 1981-1984, “monumentala zbatere între bine și rău” a lui Bush din 2001; perspectiva lui Churchill asupra lui Hitler din 1939-1940, “Inima Întunecată” [Heart of Darkness] a lui Conrad; felul în care Oliver Stone înfățișează America în Platoon, JFK, Nixon, Wall Street, Born on Fourth of July…; magnifica disecție făcută acestei tendințe de către Melville în Moby Dick; Billy Budd.
Aspectele Saturn-Pluto tind într-adevăr să scoată la suprafață confruntări autentice între bine și rău -însă de regulă unde există efectiv răul, combaterea lui nu se dovedește atât de simplă pe cât crede cel ce îl va confrunta (cf. Keen Faces of the Enemy, proiecțiile perinatale din istorie analizate de Grof și psiho-istoricul Lloyd de Mause).
Cf. Israel și Palestina, a căror vrăjmășie implacabilă a fost consacrată de fondarea Israelului pe parcursul conjuncției Saturn-Pluto din 1948; de atunci, fiecare aspect tensionat Saturn-Pluto, inclusiv cel de acum, a coincis cu un război în Orientul Mijlociu, cu o constelare proiectivă reciprocă a umbrei și o nevoie comună de suprimare și atac. India modernă și Pakistanul s-au divizat în timpul aceleiași conjuncții, din 1947, începnd astfel o dramă la fel de tragică.
“Suntem în război” – acele cuvinte sumbre ce-ți creează acea greutate întunecată în adâncul stomacului, auzite iar și iar pe parcursul epocilor Saturn-Pluto. Cf. Primul ciclu Saturn-Pluto din secolul XX, începând în 1914, și aspectele sale tensionate care coincid cu cele două războaie mondiale, ce constituie practic un “război de 30 de ani” care nu se termină decât la sfărșitul ciclului complet Saturn-Pluto de la finele celui de-al doilea Război Mondial (Primul Razboi de 30 de Ani, 1618-1648, a coincis de asemenea precis cu ciclul Saturn-Pluto).
Și totuși nu trebuie să fie vorba de un război deplin, pe front deschis cum au fost războaiele mondiale: următoarea conjuncție Saturn-Pluto (1946-1948) a adus începutul Războiului Rece, laolaltă cu dominația sovietică a Europei de Est, Cortina de Fier, criza Berlinului, începutul perioadei anti-comuniste McCarthy în SUA, Comitatul responsabil cu Activitățile Ne-Americane [the House Committee on Un-American Activities], înființarea CIA, a Consiliului pentru Securitate Națională, și a Ministerului Apărării (Saturn ca război “rece”, rigid, armat, frontieră de fier, izolare, frică, duritate.)
Din perspectiva acelei senzații că o realitate amenințătoare și întunecată amenință epoca – am început deja să uităm cum era în timpul ultimei conjuncții Saturn-Pluto a anilor 1981-1984 (cea imediat următoare celei care a coincis cu începutul Războiului Rece), primul mandat al lui Reagan atunci când Războiul Rece atinsese punctul culminant, cu extraordinara înarmare nucleară de ambele părți ale Atlanticului, atinzând proporții apocaliptice, pregătirea pentru un “dezastru nuclear”, și impunerea fricilor apocaliptice în psihicul colectiv, senzația că o sabie nucleară a lui Damocles atârnă deasupra lumii datorită încăierării maniheiste dintre superputeri; apariția fanteziilor de tip Armageddon (laolaltă cu intensificarea imaginației fundamentaliste), Helen Caldicott și mitingurile anti-nucelare, recunoașterea unei unei posibile “ierni nucleale” și a consecințelor radioactive ale unui război nuclear din partea cercetătorilor, vizionarea la scară largă afilmului “The Day After”, frica de a nu “declanșa un al treilea Război Mondial” și corelarea multor paralele istorice cu începutul Primului Război Mondial, și așa mai departe. Pe măsură ce iese la iveală și prinde în strânsoarea sa psihicul colectiv, acest gestalt arhetipal se dovedește unul puternic. (din nou, nu uitați 1914-1916, 1939-1941. Saturn-Pluto ca moarte în masă: cu această aliniere planetară coincid nenumărate războaie, masacre, și atacuri teroriste la scară largă.
Evenimentele cu un impact brutal și de durată – iată principalul aspect al traumei.
Confruntarea cu întunericul, răul, ura, ferocitatea animalică, demonicul, umbra, și efortul moral și psihic de a susține acea confruntare: Cf. Churchill îi strânge curajos pe britanici [la luptă], care îi înfruntă singuri în Europa pe Hitler și copleșitorii naziști în 1939-1940. Gravura în lemn a lui Albrecht Durer “Cavaler, Moartea și Diavolul” transmite foarte frumos acest moment arhetipal (Durer fiind născut cu Soarele peste un careu Saturn-Pluto).
Confruntarea cu “bestia” (cf. epidemia de atacuri ale rechinilor din această vară, și sentimentul ulterior de frică; filmul Jaws al lui Spielberg, Jurassic Park [Spielberg este născut cu o conjuncție Saturn-Pluto, manifestă de asemenea și în Schindler’s List, Saving Private Ryan, AI, și altele]; Giger; Sexy Beast, romanul lui Henry James, The Beast in the Jungle; sau cărțile lui Conrad “Heart of Darkness” și “Apocalypse Now Redux”; confruntarea susținută a NYPD Blue cu bestia lumii subterane urbane, inițiată odată cu ultimul careu).
“Fierul” și “oțelul” sunt Saturn-Pluto în chintesența lor: materie întărită de foc, structuri puternice și trainice de beton și oțel, avioane de oțel, reacții metalice, cortine de fier, determinare de fier.
Turnurile WTC au fost construite pe parcursul opoziției Saturn-Pluto din 1966-1967. Acestea erau cele mai trainice clădiri din lume, fiind construite din 192.000 de tone de metal pentru a rezista uraganelor, având dispuse circular coloane de metal în jurul celor 110 etaje și un centru masiv din fier ranforsat ce se alungea vertical de-a lungul centrului. Capacitatea lor de a rezista impactului enorm a fost așa de mare încât a salvat două zeci de mii de vieți; cât timp au mai rămas în picioare, preț de o oră după impact, ele s-au clătinat și legănat, dar au permis totuși miilor de oameni să se salveze, fără a se răsturna nici atunci peste celelalte clădiri. Într-un fel, forța titanică a turnurilor WTC a întâmpinat puterea titanică a avioanelor Boeing 767 – avioane de 181.437 de kilograme zburănd cu 300 mph, având în rezervor 109.106 litri de combustibil.
Saturn-Pluto este greutatea copleșitoare a Turnurilor Gemene în prăbușire, 110 etaje de metal și beton și sticlă, cantitatea de neconceput a energiei potențiale conținute de clădire (Pluto), având în vedere înălțimea sa enormă, energie eliberată dintr-o dată într-un mod distructiv odată cu prăbușirea clădirii de la imensa ei înălțime (Saturn). Greutatea cumulativă de proporții uriașe a prăbușirii, ce pulverizează tot dedesubt – Saturn ca greutate, gravitație, cădere, prăbușire, materialitate dură; Pluto ca cel ce intensifică enorm acea greutate și colapsul gravitațional – masă imensă și gravitație imensă degajând distrugere de proporții.
De asemenea, Pluto ca minge de foc și căldură a exploziei care topește scheletul de metal al clădirilor și care prăbușește clădirea peste mii de oameni, cu efecte distrugătoare. (“apoi izbucnește incendiul și odată ce temperaturile ating 800-900 de grade Celsius, scheletul structural al clădirii va începe să se destrame. Inginerii preconizează că temperaturile din zonele de impact au atins foarte repede cu mult peste 1.000 de grade, poate chiar ajungând la 2.000 – depășind punctul de topire al oricărui metal” NYT). Combinația dintre a fi strivit și incinerat.
Structuri titanice din metal și beton, distruse, anihilate, atomizate: lumea newtonian-carteziană (Saturn) a ingineriei se întâlnește cu Shiva (Pluto). Iar Shiva se folosește de “legile” newtonian-carteziene ale materiei și forței, masei și gravitației, pentru a-și desăvârși opera de distrugere.
Atât Saturn, cât și Pluto sunt arhetipal “întunecate” în moduri diferite, inclusiv la propriu: asocierea lor este extrem de întunecată: de unde și întunericul literalmente implacabil de după prăbușire, funinginea neagră, fumul, cenușa, imposibilitatea de a vedea orice.
“Așa cum au spus supraviețuitorii prăbușirii turnurilor WTC că au fost învăluiți de un praf atât de dens și de negru încât nu-și putea vedea nici măcar mâinile, la fel a fost și pentru mine să intru în acest nor de emoție, gând și energie. Tot ce puteam simți era amărăciune și durere, frică și furie…” (David Spangler)
“Fălcile morții.” “porțile iadului.” “Nuclear winter” [Iarnă nucleară] (relatările martorilor WTC)
Toată distrugerea a fost creată prin întâlnirea focului cu materia (Pluto și Saturn)
Masa enormă de deșeuri: de la prezența în relație a lui Pluto la rezultatele distrugerii, descompunere, rebuturi, gunoi, scatologie, risipă; de la Saturn la materialitate, praf, moarte, nimicnicie, tristețe.
Vedem o sinteză stranie a celor două principii, Saturn și Pluto, în unele relatări ale atacului terorist, care spun despre acesta că ar fi fost “o catastrofă atent plănuită – executată cu o precizie alarmantă și o planificare vicleană.” O companie a cărei expertiză în materie de inginerie a fost consultată de reporterul prăbușirii turnurilor a fost numită “Demolare Controlată” – devastare disciplinată, calculată precis. Alte alăturări verbale caracteristice ce descriu evenimentele: “Profesionalism terifiant” (New Yorker despre deturnări), “Haosul organizat” (martorii urmărilor de la Pentagon).
Însă Saturn-Pluto este și aspectul structurilor și fundațiilor neobișnuit de trainice, structuri puternice și structuri ce simbolizează puterea, soliditatea, clădiri cu fundații adânci și structuri existențiale a căror putere și soliditate le permite să reziste pentru o perioadă lungă de timp. În acest caz, Pluto impulsionează intens și fortifică soliditatea materială și face structura trainică.
Este vorba despre structuri titanice și eforturi titanice, construirea de structuri și fundații care pot îndura mari greutăți și chinuri, tărie de caracter și determinare, trierea extenuantă a covârșitor de multe resurse într-o manieră determinată, concentrată: Cf. Planul Marshall, 1947, înșiși zgârie-norii, iar acum travaliul extraordinar de a securiza fundațiile structurale adănci la 7 etaje sub zona WTC (NYT 9/18/01) pentru a preveni prăbușirea acesteia.
Apropo, construcția turnurilor gemene WTC a fost încheiată acum 28 de ani, ceea ce înseamnă exact o revoluție a lui Saturn. Construcția Pentagonului a fost încheiată acum 58 de ani, astfel aceasta a fost cea de-a doua revoluție a lui Saturn. Revoluțiile lui Saturn aduc pentru indivizi în mod regulat evenimente majore și transformatoare, confruntări cu moralitatea, finele unui întreg ciclu de viață, schimbări structurale profunde, completări, etc. (Ca să luăm un exemplu mai blând, Zidul Berlinului a căzut de asemenea la sfârșitul exact al ciclului său Saturn 1961-1989)
Pearl Harbor a avut loc acum 59 de ani, adică acum 2 cicluri complete ale lui Saturn.
Saturn este asociat arhetipal cu ordinea, Pluto cu haosul – haosul distrugerii, al anihilării, însă de asemenea și haosul profunzimilor naturii din care apar regenerarea și noile structuri. Combinația Saturn-Pluto este profund exprimată de dialectica dintre ordine și haos. Fiecare îl constelează pe celălalt, fiecare îl conține în secret pe celălalt, asemeni simbolului yin/yang, ca în teoria haosului și teoria complexității. Fenomenele haotice ascund întotdeauna o ordine mai profundă, desfășurarea haotică a evoluției se organizează spontan, orice ordine maschează și lasă locul unui haos subiacent.
Intrapsihic, Saturn-Pluto se exprimă ca fiind supra ego-ul și structura ego-ului care controlează și reprezintă id-ul. Însă aceasta este o adevărată dialectică, căci supra-ego-ul nu numai că este antagonic în raport cu id-ul, ci deopotrivă id-ul poate impulsiona și chiar controla supra-ego-ul (după cum foarte bine a văzut Freud, id-ul aprovizionează supra-ego-ul cu energie dar și cu potențialul pentru cruzime. Apropo, Freud formulează teoria supra-egoului și a relației acestuia cu id-ul, exact în timpul careului Saturn-Pluto din 1922-1923). Fiecare crește realitatea și rezistența la presiuni înalte [high-pressure potency] a celuilalt. (Cf. nivelul colectiv al acestui fapt, exprimat în Freud – Civilizația și neajunsurile ei, apărută în timpul opoziției Saturn-Pluto, 1929-1931.)
Saturn-Pluto aduce atât refularea id-ului cât și întoarcerea refulatului – eruperea id-ului din izolarea represivă a ego-ului și supra-ego-ului, reacția compensatorie, reversul karmic, consecințele acțiunilor din trecut, ispășirea păcatelor. (“Americanii trag ponoasele unui monstru la creația căruia au ajutat și ei, dar pe care nu l-au putut controla” – Sydney Morning Herald referitor la faptul că SUA a finanțat și antrenat grupuri fondamentaliste afgan-islamice, de-a lungul anilor `80: de asemenea, Războiul din Golf, purtat sub conducerea lui Bush Sr. pentru a asigura alimentarea cu petrol a Vestului, bombardamentele conduse de americani și embargourile uterioare care au cauzat sute de mii de morți printre civilii din Orientul Mijlociu; prezența militară americană în Arabia Saudită invocată ca unică pricină a urii lui bin Laden pentru SUA.)
Referitor la ascensiunea forțelor celor mai reacționare și conservatoare, caracteristică tranzitelor Saturn-Pluto, determinând o creștere generalizată a armamentului defensiv, a limitelor rigide, și a separării ostile: Cf. în prima jumătate a anilor 1980, Reagan în SUA, Thatcher în Anglia, Papa Ioan Paul al doilea în cadrul Bisericii Catolice, ascensiunea dreptei creștine în SUA, a fundamentalismului creștin și islamic în toată lumea). Cf. Noua ascensiune , a conservatorilor din timpul celui mai recent careu Saturn-Pluto, în 1992-1994 – venirea la putere a talibanilor în Afghanistan, de exemplu, sau dreapta Republicană, Newt Gingrich [Newton Leroy Gingrich], și Contractul America [Contract on America] , ambele în 1994, precum și cruzimea și răul vizibile în bătaia suferită de Rodney King: procesul, revoltele din Los Angeles; precum și atrocitatea și moartea în masă din Bosnia, Iugoslavia, Rwanda… De altfel, primul atentat la WTC a avut loc tot în timpul unui careu Saturn-Pluto, cel din 1993.
Saturn-Pluto este ciclul terorismului și represiunii, al violenței și retribuției, fiecare impulsionându-l și constelându-l pe celălalt (observați neîncetatul ciclu de viață al Israelului și Palestinei, Israelul fiind născut sub conjuncția Saturn-Pluto din 1948, care a fost în triplă conjuncție cu Marte, atingând cote critice sub inflența aspectelor tensionate succesive Saturn-Pluto din 1956, 1967, 1973, 1982). “Cum se crează un terorist? Îi bombardezi familia.” (Ceea ce, într-un sens, acei teroriști care au bombardat New York-ul ar putea reuși să facă.)
De notat simultaneitatea contrariilor: Saturn-Pluto este tiranie prin terorism, dar și efort determinat, feroce, de a se opune și a-l oblitera pe acesta… Și tot el este și tirania unei societăți paralizate de frici, nevoi de control și rigidități anti-teroriste; și statul și armata intenționând să ucidă mii de oameni nevinovați pentru a-și îndeplini scopul inplacabil de exterminare.
Cf. “puritanismul revoluționar” al lui Robespierre din timpul Marii Terori, 1793-1794, careu Saturn-Pluto.
[Saturn-Pluto] este mobilizarea structurilor de putere împotriva răului, structuri care însă pot cădea ele însele în capcana răului: de exemplu, faptul de a fi posedat de umbră, comportamentul inconștient condus de id, adesea de natură punitivă.
Saturn-Pluto ca putere demonică ce se află în control. (Hitler în 1939-1940, ori imaginile lui Giger, născut în 1940).
Vedem în Saturn-Pluto o polaritate similară, luând în considerare deopotrivă Inchiziția și răul văzut/proiectat asupra vrăjitoarelor și ereticilor, sau Comunismul Sovietic din 1940-1950 și lumea comunistă subterană din America versus reacția anti-comunistă a lui McCarthy – răul, umbra, manipularea întunecată și perfidia sunt văzute întotdeauna în celălalt, niciodată în sine.
Iarăși, fenomenul din urmă s-a declanșat tot sub influența conjuncției Saturn-Pluto din 1946-1948, care a adus după sine și debutul Războiului Rece, Cortina de Fier, criza Berlinului, începuturile mișcării anti-comuniste a lui McCarthy în SUA odată cu înființarea House Committee on Un-American Activities, listele negre, de asemenea înființarea CIA, a Ministerului Apărării (Department of Defence), Agenția de Securitate Națională (NSA), a complexului militar-industrial, în timp ce Stalin își afirmă controlul în Europa de Est… Cartea lui Orwell, “1984”, scrisă în timpul aceleiași conjuncții a anilor 1946-1948, este o expresie clară a puterii stăpânitoare întunecate din totalitarism.
Saturn-Pluto este aspectul fundamental al totalitarismului, care a apărut pentru prima oară în Germania, odată cu mobilizarea totală pentru război a statului german în 1914. De notat înșiruirea evenimentelor premergătoare ascensiunii totalitarismului, care coincide cu succesiunea de aspecte tensionate formate de Saturn și Pluto: ascensiunea fascismului și a comunismului sovietic totalitarist în 1921-1924 – Stalin, Mussolini, puci-ul lui Hitler – și precipitarea crucială odată cu Marea Criză a anilor 1929-1932: și erupția nazistă totală din 1939-1941; apoi deplina extindere a puterii stalinist sovietice în Rusia și Europa de Est din 1946-1948, și perioada crucială a venirii la putere a comunismului în China.
Cf. Relația similară a lui Saturn-Pluto cu istoria fundamentalismului. De notat tema ascensiunii fundamentalismului și a judecății “divine” fără scrupule, vizibile în teologia teroristă a judecății și răzbunării împotriva Satanei din Vest, și de asemenea în comentariile emblematice făcute de lideri fundamentaliști americani, cum ar fi Falwell și Robertson, mergând până într-acolo încât să spună că atacurile pot fi recunoscute drept o pedeapsă divină, primită pentru păcatele comise de America seculară, de liberali, gay și feminiști.
Măsurile rigide de securitate instituite acum pentru a combate posibilitatea terorismului vor semăna foarte mult cu sindromul clasic Saturn-Pluto, anume sindromul obsesiv-compulsiv caracteristic unui supra-ego infinit de vigilent, redat în mod genial de Kafka în povestea “Vizuina” (scrisă în timpul carului Saturn-Pluto din 1923 – același an și același aspect care a adus și formularea lui Freud a relației supra-ego-id în The Ego and The Id).
Saturn-Pluto aduce acele confruntări terifiante cu moartea și pericolul, care provoacă frică primitivă și o reacție rigidă de contracție a sistemelor de securitate și control ale ego-ului, închiderea traumatizată a sfincterului, structura psihologică obsesiv-complulsivă, mobilizarea măsurilor de securitate care asigură siguranța, granițele, ordinea, puritatea și curățenia, controlul, conducând în cazuri extreme la personalitatea sadic-anală, conștiința puritană rigidă și punitivă, fundamentalistul judicativ, supra-ego-ul crud, statul totalitar.
Și totuși, Saturn-Pluto este configurația care determină o confruntare puternică cu elementele de bază ale realității muritoare a omului, ale vieții și morții, de o asemenea manieră încât curăță grijile iluzorii și valorile superficiale. “Până la momentul în care au căzut turnurile gemene, America era profund închisă într-o crisalidă a “auto-satisfacției și auto-îmbunătățirii… acum ar trebui să ne vedem solipsismul și jalnicul exces prin prisma “nefericirii epice” a afganilor, după cum a numit-o Barry Bearak de la The Times. Este cumva rușinos că nu ne-am uitat în afară mai devreme, că războaiele din afară au avut parte de mai puțin timp pe ecranele televizoarelor decât lupta împotriva ridurilor. Însă cultura noastră dovedește că înseamnă mai mult decât o suprafață strălucitoare, și acest fapt a fost demonstrat de tot ce s-a întâmplat de la 11 Septembrie încoace: expunerea la viețile liniștite și inspirate pe care le aveau atât de multe dintre victime; curajul salvatorilor; cutezanța altruistă a bărbaților care au ripostat în Zborul 93; preocuparea noastră legată de provocarea suferinței inutile afganilor inocenți; generozitatea și toleranța civică din spatele replicii țării noastre la o pierdere atât de groaznică. Cu războiul lor sfânt și oximoronic, Osama bin Laden și discipolii lui…au reușit să ne facă să înțelegem – și pe noi, nu doar pe restul lumii – cât de puțin au de-a face fleacurile și poponețurile noastre [all our baubles and all our booty] cu cine suntem cu-adevărat.” (Maureen Dowd, NYT 10/03/01)
Remarcăm energia Saturn-Pluto în revărsarea recentă a mai multor scrieri și comunicări – eseuri, editoriale, emailuri, prelegeri – caracterizate de reflecție profundă susținută, foarte serioase, gândire și analiză penetrantă, dovedind profunzime și onestitate morală și psihologică, abordând probleme grave în maniere profunde.
Persoanele care au aceste planete în aspect tensionat, au adesea pe parcursul vieții senimentul că trăiesc cu responsabilități morale speciale, cu povara grea a istoriei pe umerii lor, și cu un sentiment greu de datorie karmică.
Saturn-Pluto exercită presiuni către făurirea unei structuri morale mai profunde a conștiinței, a supra-ego-ului – care poate fi rigid și patologic, sau un progres moral profund în conștiință, o adâncire a conștiinței, o mai deplină conștientizare a răului, a umbrei, o conștiință de sine morală, o vigoare și un țel moral mai profunde.
Nu este o întâmplare faptul că Jung, născut cu Saturn în careu cu Pluto, a fost psihologul care a îndreptat cel mai mult sinele modern către conștientizarea “umbrei”, pe care a numit-o și a disecat-o, și căreia i-a explorat realitatea în istoria secolului XX: umbra civilizației europene, umbra omului modern, umbra tehnologiei moderne, umbra fiecărui psihic individual, până și umbra lui Dumnezeu (“Răspuns lui Iov”). De notat de asemenea cum multe din scrierile sale sunt caracterizate de un ton de o intensă gravitate morală și o analiză penetrantă.
Cf. Un [bărbat] Afgan intervievat despre posibilitatea de a fi bombardat de către SUA, în eventualitatea unor represalii: “America este foarte puternică și poate face aproape tot ce vrea, dar daca eu aș fi America, m-aș uita adânc în inima mea și m-aș întreba de ce ar vrea cineva să mă atace în acest fel.”
Putem remarca de asemenea complexul Saturn-Pluto în sensibilitatea acută a lui Jung față de puterea determinantă fatidică a psihicului inconștient asupra vieții umane. Saturn-Pluto aduce acel sentiment al puterii cuprinzătoare a arhetipurilor, putere care este peste controlul sinelui rațional.
“Noi încă nu am înțeles că descoperirea inconștientului presupune o sarcină spirituală enormă, care trebuie împlinită dacă vrem să ne păstrăm civilizația.” C. G. Jung
Saturn-Pluto este psihicul colectiv în contracție de moarte, care este de asemenea, la un alt nivel, o contracție de naștere, un travaliu greu de transformare înăuntrul unei camere alambicate de compresie: Perioadele Saturn-Pluto aduc mișcări de contracție ale evoluției, epoci istorice care pun în scenă multă moarte, distrugerea vechii ordini, transformare profundă, și înființarea unei noi structuri evolutive. Prin suferință și experiență, ies la suprafață forme de conștiință mai profunde și mai înțelepte.
Saturn-Pluto este aspectul patriarhatului – ascensiunea în cadrul evoluției a arhetipului Tatălui sever, al autorității, ierarhiei, controlului, legii și ordinii, al tradiției și stabilității, al disciplinei, dominației, opresiunii, structurii, maturizării – iar la alt nivel este aspectul contracțiilor nașterii Marii Mame, urgentând și obligând o nouă viață și formă a existenței să apară. Astfel, patriarhatul este canalul de naștere al Marii Zeițe Mamă, la fel cum Istoria este travaliul nașterii Naturii. “Toată creația gemu în travaliu” pentru nașterea acestei noi ființe.
Saturn-Pluto este răstignirea, pe crucea contrariilor, unde acceptarea divină a înfrângerii absolute și a morții dă naștere unei noi umanități. (Saturn și Pluto erau în opoziție în 29-31 d.Hr.) Este structura dură a morții și renașterii. El este sacrificiul ce transformă realitatea. Este furtuna întunecată și brutală care aduce odată cu începutul ei, în plenitudinea timpului, încet dar inevitabil, serenitatea luminoasă a unui nou început.
Aceasta este intuiția necesară a misterului morții și renașterii: că fiecare moarte este de fapt, la un alt nivel, o naștere.
Astfel aspectele tensionate Saturn-Pluto aduc într-un mod consecvent în istorie acele perioade epocale de mare întunecare, seriozitate morală și determinare disciplinată, care, confruntând răul – dinăuntru cât și dinafară – servesc în ultimă instanță la construirea unor fundații spirituale, morale, și socio-politice trainice pentru viitor. Ele [aspectele Saturn-Pluto] sunt contracțiile de moarte ale istoriei, însă totodată și contracțiile de naștere ale acesteia.
Din nou, opoziția Saturn-Pluto, care a intrat pentru prima dată în orb toamna trecută în timpul alegerilor, și care abia în ultimele săptămâni a atins gradul exact pentru prima dată, va mai fi activă aproximativ încă doi ani, până în 2003.
Un tranzit mai de scurtă durată, care a început în perioada atacurilor, și care durează cam 6 săptămâni, opoziția Marte-Jupiter, aduce de regulă entuziasm pentru acțiuni asertive și militare, pentru manifestări solide de patriotism, fluturarea mândră a steagului (în special la evenimente sportive și militare), bravado naționalist, șovinism, “ascuțirea armelor” și, mai puțin problematic, un optimism energic general și o creștere a curajului și ardorii.
În timp ce mulți alți factori astrologici specifici ar putea fi aduși în discuție pentru a umple tabloul, trăgând linie, aspectul Saturn-Pluto este cel care configurează simbolic și multivalent fiecare element al fenomenului. Ceilalți factori astrologici ce au jucat un rol în sincronizarea și nuanțarea evenimentului – marea cruce cosmică a Lunii Pline; stațiile lui Pluto și Saturn; ciclul lui Marte retrograd (inclusiv aspectele pe care le-a format Marte pe parcursul acelui ciclu); contextul anumitor eclipse; marele trigon (grand trine) al lui Mercur aducând finețea extraordinar de calculată a operațiunii de deturnare; Luna și Saturn, ambele în Gemeni, cu turnurile gemene, avioanele gemene, cele două orașe atacate, și așa mai departe – toate acestea au sprijinit practic realitatea arhetipală mai profundă și mai largă a complexului Saturn-Pluto. Acest aspect măreț format de planete exterioare este cel care a constituit fundalul arhetipal esențial – simplu, însă totodată infinit de complex – al acestor evenimente profunde.
Ar trebui să mai luăm în considerare și faptul că această aliniere planetară are loc în perioada imediat următoare a îndelungatei conjuncții Uranus-Neptun, ce durează de la mijlocul anilor `80 până în anul prezent, și care a lăsat umanitatea într-o stare mult mai unită și interconectată la nivel global, mai sensibilă la suferințele și realitățile celorlalți, în unele privințe mai trezită spiritual, mai capabilă de vindecare și compasiune colectivă, și, prin progresele tehnologice din domeniul comunicațiilor, mult mai capabilă să gândească, să simtă și să răspundă laolaltă, într-o manieră implicată spiritual, la aceste realități sumbre decât a fost vreodată posibil înainte.
Sper că aceste însemnări, laolaltă cu mesajul lui David Spangler, oferă o perspectivă mai cuprinzătoare asupra evenimentelor profunde și grave care ne-au schimbat în mod irevocabil viața.
Richard Tarnas
21 septembrie 2001
Alte articole despre Saturn-Pluto:
2020 – Sfârşitul… sau un nou început?
Opoziția Saturn-Pluto din 2001-2002: Transformând teroarea în triumf
Israel si Palestina: O explorare arhetipală a complexului Marte-Saturn-Pluto
Ascensiunea Conservatorismului
Ciclul Saturn-Pluto: Contraste și tensiuni istorice
Ciclul Saturn-Pluto: Determinism istoric, Realpolitik și apocalipsă
Ciclul Saturn-Pluto: Divizare, rău și teroare
Ciclul Saturn-Pluto: Curaj moral, înfruntarea Umbrei și tensiunea contrariilor
Moby Dick și adâncimile naturii
Ciclul Saturn-Pluto: Opere de artă paradigmatice
Războaiele Mondiale, Războiul Rece și 11 Septembrie
5 Sfaturi pentru a supraviețui conjuncției Saturn-Pluto din Capricorn (2019-2020)
2020, Saturn-Pluto și situațiile nucleare la limită
Donald Trump și conjuncția Saturn-Pluto
Un shaman al erei informației: Edward Snowden