Chris Brennan

 
 
În prima parte a acestei serii am propus o introducere la unele dintre conceptele de bază ale astrologiei elenistice și am arătat cum erau folosite aceste concepte pentru a afla informații despre soarta unei persoane. În partea a doua, voi prezenta două tehnici de stabilire a perioadei (datare, predicție), care erau folosite de astrologii din perioada elenistică pentru a determina când anume se vor întâmpla evenimentele [semnificate] în viața nativului. Însă mai întâi aș dori să explic o serie de afirmații pe care le-am făcut în articolul precedent despre diferitele poziții filosofice adoptate de astrologii din lumea antică. După cum veți vedea, multe dintre pozițiile filosofice definite pentru prima oară în perioada antică sunt și astăzi deosebit de relevante pentru practica astrologică. (1)
 
 

Filosofia astrologiei elenistice

În articolul anterior am discutat pe scurt felurile în care astrologul elenistic vedea planetele fie drept “semne” ale evenimentelor viitoare, fie drept “cauze” ale acestor evenimente, precum și ideea că, în ambele cazuri, planetele acționează ca instrumente ale destinului. Cadrul filosofic adoptat de astrologi oferă contextul în care ei folosesc și interpretează informațiile derivate din aplicarea tehnicilor, așa că voi elabora aceste idei înainte de a trece la abordarea tehnicilor de stabilire a datei unui eveniment (timing techniques).

Figura 1: Pozițiile filosofice ale astrologilor

În mare, perspectivele filosofice adoptate de astrologi în perioada elenistică pot fi împărțite în patru categorii, ilustrate în Figura 1. Axa verticală e compusă din cele două poziții contrare care susțin, una că planetele sunt “semne” ale evenimentelor viitoare, cealaltă că sunt “cauze” ale evenimentelor viitoare. Axa orizontală reprezintă un spectru: la un capăt este poziția pe care o numesc “determinism absolut”, viziunea în care tot ce se întâmplă pe lume este predeterminat în mod absolut, iar la celălalt se află poziția pe care aș numi-o “determinism parțial”, perspectiva că doar unele lucruri și situații sunt predeterminate.
 
 

Mecanismul astrologic: semne versus cauze

Cel mai probabil, întrebarea dacă astrologia funcționează datorită rolului planetelor și al altor corpuri cerești fie de “semne” sau de “cauze” ale evenimentelor viitoare a fost formulată pentru prima oară în perioada elenistică. Astrologii din tradiția mai veche mesopotamiană par să fi înțeles planetele ca fiind purtătoare de mesaje de la zei despre evenimente din viitor, dar în sine planetele nu erau văzute drept cauze directe ale acestor evenimente. Așa cum un ceas de perete poate să-ți spună că e 9:00 dimineața fără a fi cauza sau motivul pentru care este ora 9:00, tot astfel se credea că planetele au capacitatea de a transmite semne ale evenimentelor viitoare, fără a fi neapărat motivul pentru care evenimentele se întâmplă. Astfel, viziunea mesopotamiană originară era că astrologia funcționează pentru că fenomenele celeste se comportă mai degrabă ca niște semne decât ca niște cauze.

În tradiția elenistică târzie, adoptarea acestui cadru a permis o oarecare flexibilitate în interpretarea amplasărilor astrologice, pentru că se credea că semnificatorii astrologici acționează ca reprezentări simbolice ale lucrurilor cu care se corelează pe Pământ. Astfel, de exemplu, astrologul din secolul II, Vettius Valens afirma că Soarele “semnifică” tatăl în hartă, sau persoana care este ca un tată.(2) Ideea este subtilă, dar importantă. Valens înțelegea Soarele ca semnificator simbolic al figurii paterne într-o hartă, fie că era vorba sau nu de tatăl biologic al nativului. Această perspectivă se aseamănă cu viziunea modernă conform căreia planetele se comportă ca semnificatori arhetipali ai lucrurilor și oamenilor din viața unei persoane.

La un moment dat în perioada elenistică, astrologii au început să vadă planetele drept cauze – directe sau indirecte – ale evenimentelor viitoare. Această înțelegere și-a atins cea mai elaborată formă în opera astrologului din secolul II, Claudius Ptolemeu. În opera sa, Ptolemeu vede planetele ca având capacitatea de a influența evenimentele și oamenii de pe Pământ pentru că ele emit anumite nivele de căldură și umezeală, care odată ajunse pe Pământ din sferele celeste, permit tuturor semnificatorilor astrologici să se manifeste prin aceste calități elementare. De pildă, Marte era văzut ca extrem de fierbinte și uscat, iar dacă Marte avea o influență proeminentă în harta natală, se credea că asta are anumite urmări asupra oamenilor, cum ar fi furia și nesăbuința. Pe de altă parte, Saturn era văzut ca excesiv de rece și uscat, și de aceea a fost asociat cu anumite calități precum lentoarea (sluggishness) și depresia. În ambele cazuri, semnificațiile specifice asociate planetelor sunt efecte colaterale (byproducts) ale influenței generale a planetelor asupra mediului înconjurător și temperamentului nativului.

Există dovezi că subiectul rolului planetelor ca semne sau cauze a fost dezbătut pe timpul Imperiului Roman atât în comunitățile astrologice cât și în afara lor. Se pare că, după secolul II, viziunea că planetele acționează cauzal a devenit cea dominantă datorită influenței lui Ptolemeu, însă există de asemenea dovezi că perspectiva planetelor ca semne a persistat în secolele ulterioare.
 
 

Determinism astrologic: complet versus parțial

În afară de punctele diferite de vedere privind mecanismele ce stau la baza astrologiei, au existat de asemenea opinii diferite referitoare la măsura în care viețile noastre și evenimentele din lume sunt predeterminate. Un anumit determinism este încrustat în conceptul însuși de astrologie natală, de vreme ce premisa fundamentală este că putem spune ceva despre viitorul unei persoane bazându-ne pe poziția planetelor la momentul nașterii sale. Asta înseamnă că cel puțin anumite părți din viitor trebuie să fie “aranjate” dinainte. Însă astrologii nu erau perfect de acord în legătură cu măsura în care evenimentele și circumstanțele din viața omului sunt predeterminate.

În Imperiul Roman timpuriu, filosofia stoică era în vogă, și mulți dintre astrologii cu înclinații stoice au adoptat poziția că tot ce se întâmplă în viața cuiva îi este sortit la momentul nașterii. Din acest punct de vedere, nu doar evenimentele și circumstanțele din viața persoanei sunt sortite, ci însăși caracterul și acțiunile sale. Întrucât viitorul era văzut ca fiind absolut predeterminat, acești astrologi credeau că evenimentele din viața unei persoane pot fi prezise în detaliu.

La celălalt capăt al spectrului se află acei astrologi care susțin că nu toate lucrurile sunt predeterminate potrivit hărții natale, ci numai unele, și că nativii au un oarecare interval de alegere care le permite să-și schimbe sau modifice soarta. Unul dintre astrologii care susținea această idee este Ptolemeu, care gândea că influențele planetelor pot fi uneori contracarate. Un alt astrolog care e posibil să fi afirmat această viziune este Dorotheus din Sidon, și alții ca el, care recomandau utilizarea astrologiei elective, plecând de la presupoziția că ceea ce este sortit să se întâmple se hotărăște doar în momentul începerii unei întreprinderi (venture). Dacă putem controla momentul când începem ceva, atunci există posibilitatea să putem manipula și rezultatul întreprinderii respective.

Figura 2: Viziunile astrologilor elenistici

Mare parte a astrologilor din tradiția elenistică pot fi incluși într-una dintre cele patru zone de joncțiune, unde viziunile lor asupra determinismului și mecanismelor fundamentale ale astrologiei se intersectează. De exemplu, Ptolemeu susținea o abordare cauzală a astrologiei, în care planetele influențează indivizii, dar de asemenea afirma perspectiva că anumite chestiuni legate de viitor pot fi schimbate sau modificate, ceea ce îl amplasează în categoria mecanism cauzal/parțial determinist. (vezi Figura 2) Pe de altă parte, Firmicus Maternus susținea la rândul său o abordare cauzală a astrologiei, și vedea planetele ca fiind cauzele evenimentelor cu care se corelează, dar credea că soarta unei persoane nu putea fi schimbată, ceea ce îl plasează ferm în categoria mecanism cauzal/complet determinist. La celălalt capăt al spectrului s-ar afla astrologi precum Vettius Valens, care în anumite părți ale operei sale pare să afirme viziunea că planetele se comportă în primul rând ca semne ale evenimentelor viitoare, crezând totodată că totul este complet predeterminat. Bănuiesc că astrologii precum Dorotheus din Sidon ar intra în cea de-a patra categorie, însă nu știm foarte multe despre filosofia lui pentru că o bună parte din părțile non-tehnice ale textelor sale s-au pierdut. Acești astrologi precum Dorotheus considerau că planetele sunt purtătoare de semne ale evenimentelor viitoare, însă viitorul era văzut ca negociabil, mai ales prin folosirea astrologiei elective și a aplicațiilor sale.

Cred că problemele ridicate inițial și rezolvate de astrologii din perioada elenistică și romană sunt foarte relevante pentru astrologi și în zilele noastre. E util să reflectați unde se situează perspectiva dumneavoastră în raport cu aceste poziții, pentru că viziunea unui astrolog asupra felului cum funcționează astrologia influențează (informs) modul în care el sau ea utilizează și aplică în practică tehnicile astrologice.
 
 

Stăpânii timpului (Chronocrator)

În partea I am schițat câteva din conceptele fundamentale utilizate pentru a obține informații despre viața cuiva plecând de la harta sa natală. Acolo aveam în principal sistemul tetradic (fourfold) al planetelor, zodiilor, caselor și aspectelor [tetradic = format din patru elemente n.tr.]. Pentru astrologul elenistic, următorul pas după ce a apreciat potențialul natal al amplasărilor planetare din harta nativului este de a determina când anume se va manifesta acest potențial în viața sa. Astfel, de pildă, dacă harta sugerează că nativul se va căsători, următoarea întrebare importantă care urmează în chip firesc de aici este “când?”. Sau dacă harta indică distincții importante (eminence), este firesc să întrebăm “când anume va căpăta nativul distincția respectivă?”. Pentru a răspunde la aceste întrebări, astrologii elenistici foloseau o serie de proceduri predictive numite tehnicile “stăpânilor timpului” (time lords).

Termenul de “stăpân al timpului” este o traducere literală a cuvântului grecesc chronocrator [cu accent pe “a”]. Premisa ce stă la baza acestei tehnici este că nu toate zonele unei hărți sunt activate mereu, ci potențialul natal deplin al unei anumite configurații din hartă rămâne latent până în momentul când este activată acea regiune a hărții. O planetă își poate manifesta pe deplin potențialul natal în viața nativului numai în acei ani în care este activată sau trezită ca guvernator al anului sau cronocrator.

În cele ce urmează, voi prezenta două tehnici de stabilire a guvernatorilor anuali recuperate din tradiția elenistică, despre care cred că sunt deosebit de fascinante datorită felului în care pot fi folosite pentru a prezice sau contextualiza (timing) evenimente din viața nativului. Multe dintre aceste tehnici s-au pierdut în procesul de transmitere a astrologiei de-a lungul ultimilor 2000 de ani, și abia recent am reușit să le recuperăm prin traducerea textelor grecești și latinești.

Trebuie notat că, deși în ultimele două milenii sistemele cronocratorilor s-au pierdut în Occident, noțiunea de bază s-a păstrat și a fost practicată constant în tradiția indiană. Astrologii indieni se referă la setul lor echivalent de tehnici prin conceptul de sisteme dasha, iar în anumite cazuri, felul în care ei aplică sistemele respective este foarte asemănător cu modul în care astrologii elenistici aplicau tehnicile stăpânilor timpului. Foarte probabil că, pe măsură ce vechile sisteme sunt recuperate în continuare, astrologii din Occident vor avea multe de învățat studiind aceste paralele.
 
 

Profecțiile anuale

Cel mai răspândit sistem de stabilire a guvernatorului anual din tradiția elenistică este o tehnică pe care azi o numim “profecțiile anuale”. Aproape toți marii astrologi din perioada elenistică, a căror operă s-a păstrat, au folosit ori s-au referit la această tehnică.

În versiunea de bază a tehnicii Profecțiilor Anuale, începem de la semnul care conține Ascendentul; guvernatorul acelui semn este “stăpânul timpului” în primul an al vieții nativului. Astfel, dacă Ascendentul e în Gemeni, atunci planeta cronocrator în primul an al vieții nativului va fi Mercur. Dacă Ascendentul e în Rac, în primul an al vieții nativului Luna va fi activată ca stăpân al timpului. Dacă Ascendentul e în Săgetător, este activat Jupiter, și așa mai departe.

După primul an din viața nativului (adică la prima aniversare), este activat semnul care urmează în ordine zodiacală, iar guvernatorul acelui semn preia rolul de stăpân al timpului. Când s-a încheiat al doilea an din viața nativului, este activat următorul semn în ordine zodiacală, iar atunci guvernatorul acelui semn devine la rândul său cronocrator, iar acest proces continuă la fel în fiecare an, câte un an pentru fiecare semn. În cele din urmă, semnul ascendent este din nou activat la vârsta de doisprezece ani, iar guvernatorul semnului respectiv devine încă o dată Stăpân al Timpului, și apoi ciclul o ia de la capăt. La fiecare doisprezece ani, profecția revine în semnul Ascendentului, prima dată la împlinirea vârstei de doisprezece ani, apoi la 24, apoi la 36, 48, 60 și așa mai departe. (Figura 3)

Figura 3: Profecțiile Anuale – La momentul nașterii unei persoane, începem de la gradul 0° al zodiei unde se află Ascendentul, care e de asemenea Casa I sau primul domiciliu în sistemul de case pe semne întregi. Aceasta este o profecție în Casa I. Când persoana împlinește un an de viață, profecția trece în următorul semn în ordine zodiacală, care e de asemenea Casa a II-a în sistemul de case pe semne întregi. Profecția sare din semn în semn în fiecare an din viața nativului, așadar fiecare semn se repetă o dată la doisprezece ani.

Să luăm de exemplu o hartă cu Ascendentul în Rac. În primul an din viața nativului este activat semnul Racului, și deci Luna este Stăpâna Timpului. În al doilea an de la prima revoluție solară, este activat următorul semn în ordine zodiacală, adică Leul. Următorul an este activată Fecioara, și cronocrator devine Mercur, și tot așa.

Importanța acestei tehnici rezidă în următoarea idee de bază: în funcție de amplasarea și condiția planetei, evenimentele sau circumstanțele viitoare indicate de ea se întâmplă atunci când planeta respectivă e activată ca stăpân al timpului. În contextul sistemelor dasha, astrologii indieni cuprind adesea acest principiu în următoarea maximă: “ceea ce promite o planetă în harta natală va fi livrat în anul în care ea este activată”. Iar în mare parte, spiritul abordării elenistice a cronocratorilor este aceași. Astfel, dacă o planetă este bine amplasată și promite lucruri bune, anii în care ea este activată ca stăpân al timpului sunt plini de binefaceri în viața nativului. Pe de altă parte, dacă o planetă este prost amplasată și promite lucruri rele, anii în care este activată vor aduce și ei lucruri rele. De aceea e important să aplicăm mai întâi toate conceptele de bază pentru a putea ajunge la o înțelegere completă a condiției planetelor dintr-o hartă natală: pentru că nu putem face o predicție referitoare la momentul când va fi activată o planetă până nu înțelegem exact ce spune planeta respectivă despre viața nativului.

Figura 4: Francis Ford Coppola

Să-l luăm ca exemplu pe regizorul de film Francis Ford Coppola. Unele planete din harta lui sunt foarte bine amplasate, altele stau foarte prost. (vezi Figura 4) Deci ne-am putea aștepta ca anii în care planetele bine-amplasate sunt cronocratori să fie ani pozitivi pentru el, iar anii în care sunt activate planetele prost-amplasate să fie dificili. După cum vom vedea, două perioade din viața lui ilustrează ideea foarte limpede.

Cadrele filmului Nașul au fost trase între finele lui martie și începutul lui august 1971, urmând mai multe luni de editare și post-producție. Mare parte din această perioadă a coincis pentru Coppola cu o profecție (profection year) în Fecioară, care a început pe 7 aprilie 1971, când el a împlinit 32 de ani. Asta i l-a activat ca stăpân al timpului pe Mercur. Mercur nu este cea mai rău amplasată planetă din harta lui, dar nici foarte bine nu e, fiind retrograd, sub razele Soarelui, coprezent cu (3) Saturn și dominat (overcome) prin careu superior (vezi Partea I) de Marte. După câte se pare, producția acestui film a fost o perioadă grea pentru Coppola. În cuvintele lui:

“Nașul a fost un film deosebit de subapreciat atunci când îl turnam. Ei [studioul cinematografic] erau foarte dezamăgiți de el. Nu le plăceau actorii, nu le plăcea cum trăgeam cadrele. Am fost mereu pe punctul de a fi concediat, deci a fost o experiență cu adevărat de coșmar. Aveam doi copii mici, iar al treilea se năștea chiar atunci. Când am terminat nu eram foarte încrezător că va avea succes, și nici nu mă așteptam să mă mai angajeze cineva.” (4)

Filmul a apărut următorul an, în martie 1972, înainte de următoarea revoluție solară a lui Coppola, când profecția intra în anul Balanței și în Casa a X-a. Profecția în Balanță i-a activat-o ca guvernator anual pe Venus, cea mai bine configurată planetă din harta sa, fiind o benefică în secta preferată într-o hartă de noapte (vezi Partea 1), în zodia exaltării, într-una din casele benefice configurate cu Ascendentul, coprezentă cu Jupiter și în aversiune (5) cu malefica contrară sectei preferate (Saturn). După lansare, filmul a fost un succes, câștigând numeroase premii și o recunoaștere generalizată din partea publicului și criticilor, transformându-l pe Coppola într-unul din cei mai importanți regizori de la Hollywood.

În funcție de planeta activată, tema schimbărilor bruște în experiența lui Coppola de-a lungul anumitor ani avea să devină pentru el un tipar, cel mai faimos exemplu fiind de găsit în același deceniu. În martie 1976, la scurt timp după ce Coppola împlinea 37 de ani și profecția trecea în anul Vărsătorului, începeau filmările pentru Apocalypse Now. În harta lui, Vărsătorul este guvernat de Saturn, care e prost configurat, fiind o malefică în secta contrară într-o hartă de noapte, în semnul căderii, dominat prin careu superior de Marte, în aversiune cu ambele benefice, și sub razele Soarelui. Anul în care Saturn a fost activat ca stăpân al timpului este cunoscut publicului ca unul dintre cei mai grei ani din viața lui Coppola, datorită unei serii mediatizate de evenimente nefericite, dificultăți și piedici din timpul filmărilor pentru Apocalypse Now. La scurt timp după începerea filmărilor, regizorul a fost forțat să-l înlocuiască pe unul dintre actorii principali. Apoi, la câteva luni, un taifun a măturat întreaga regiune a Filipinelor, unde se trăgea filmul, distrugând o parte din platoul de filmare și forțând sistarea producției pentru câteva săptămâni. De asemenea, Coppola a trebuit să se confrunte cu [mai multe probleme:] cineva a furat banii actorilor, un actor s-a întors din pauză atât de supraponderal încât a trebuit să rescrie finalul filmului și, nu în ultimul rând, unul dintre actorii săi principali a avut un atac de cord. Atât de numeroase au fost problemele cu filmările acestei pelicule încât soția lui Coppola avea să lanseze ulterior un documentar în care face o cronică a tuturor acestora.

Mare parte din următorii doi ani au reprezentat faza de postproducție; filmul a fost lansat într-un final în vara lui 1979, când Coppola intra în profecția Taurului, iar Venus, bine amplasată în harta sa, era din nou guvernator de an. Filmul a fost bine primit de public și critică, reafirmându-i lui Coppola poziția între cei mai importanți regizori de la Hollywood, în ciuda producției extrem de dificile.
 
 

Profecțiile anuale și tranzitele

Uneori apar similarități și repetiții ale anumitor teme când aceeași planetă este activată ca stăpân al timpului în Profecțiile Anuale, dar există de asemenea diferențe, adesea mari, care pot fi în general observate prin studiul tranzitelor la harta unei persoane într-un anumit an. Asta ne indică un aspect important legat de Profecțiile Anuale: când o planetă devine cronocrator, ea este activată atât în poziția natală cât și în tranzite.

Asta înseamnă că atunci când o planetă este activată, nu este actualizat doar potențialul natal al amplasării respective, ci de asemenea în acea perioadă sunt mai semnificative tranzitele la și de la planeta respectivă. De exemplu, dacă pentru o hartă dată, într-un anumit an, Jupiter este stăpânul timpului, orice aspect de la planetele în tranzit la Jupiter natal va fi mai important decât de obicei, și la fel vor fi și aspectele pe care le va forma Jupiter în tranzit.

Ideea, care nu s-a păstrat în teoria modernă a tranzitelor, este deosebit de semnificativă pentru că ne permite să înțelegem care tranzite dintr-un an vor fi mai cele mai importante și vor coincide cu anumite evenimente. De aceea uneori astrologilor li se pare că în viitorul apropiat urmează un tranzit important, dar apoi tranzitul trece și nu se întâmplă nimic notabil: pentru ca tranzitul să producă evenimente importante, planeta trebuie să fie activată ca guvernator anual.

Pentru a ilustra acest concept, vom folosi harta regizorului George Lucas, faimos pentru filme precum Star Wars sau seria Indiana Jones. (vezi Figura 5) La început, înainte de a-l pasiona cinematografia, Lucas își dorea să devină pilot profesionist de curse, și și-a petrecut o mare parte din liceu conducând mașini și participând la curse. Dar când a împlinit 18 ani, profecția a trecut în Scorpion, și atunci Marte a devenit stăpânul timpului. După aproximativ o lună, pe 12 iunie 1962, Marte în tranzit forma o conjuncție exactă cu Venus natal la 11° Taur în Casa I, Venus fiind guvernatoarea Ascendentului, iar în acea zi Lucas a suferit un grav accident de mașină care aproape l-a costat viața. Acest tranzit important al anului său a ieșit atât de puternic în evidență pentru că planeta implicată în configurație era Marte. Interesant e că în aceeași zi, Venus în tranzit forma la rândul ei o conjuncție cu Marte natal, ceea ce a oferit atenuarea necesară pentru ca Lucas să supraviețuiască accidentului. După acest eveniment, pe Lucas nu l-au mai interesat mașinile de curse și a mers la facultate, unde în cele din urmă a început să-l pasioneze filmul.

Figura 5: George Lucas (tranzitul lui Marte, stăpân al timpului)

În felul schițat mai sus, Profecțiile Anuale pot fi o unealtă puternică pentru identificarea perioadelor importante din viața unei persoane, mai ales atunci când le folosim combinat cu tranzitele. Faptul că integrarea acestei tehnici cu tranzitele ne permite să identificăm tranzitele cele mai importante dintr-un anumit an este un exemplu foarte grăitor că astrologia elenistică poate uneori să îmbunătățească tehnicile și teoriile pe care încă le folosim astăzi.

Există și alte abordări mai avansate ale Profecțiilor Anuale, care încep din alte puncte ale hărții [nu de la Ascendent] și prescriu alte reguli de determinare a planetei guvernatoare de an, dar ele depășesc întinderea acestui articol.
 
 

Părțile

Înainte de a discuta a doua metodă de stabilire a cronocratorilor pe care am pregătit-o pentru acest articol, sunt nevoit să deschid o paranteză și să discut un alt concept tehnic, reprezentând o precondiție necesară [a acestei metode]. Este vorba de ideea de “Părți” sau, așa cum mai sunt ele cunoscute în epoca modernă, de “Părți arabice”. Aparent, astrologii arabi din perioada medievală au moștenit acest concept din tradiția elenistică mai veche, deci termenul de “Părți arabice” se bazează de fapt pe o eroare. De aceea, în continuare în acest articol voi folosi denominația mai veche elenistică de “Părți” (Lots) în loc de “Părți arabice”.

Partea este un punct matematic din hartă care poartă un set specific de semnificații sau teme. De pildă, Partea Norocului (Lot of Fortune) era adesea asociată cu trupul nativului, în timp ce Partea Spiritului (Lot of Spirit) era asociată cu mintea. Există și alte Părți semnificând copiii, părinții, succesul, conflictele și alte astfel de teme.

În general, Părțile sunt calculate astfel: mai întâi se măsoară distanța dintre două planete din hartă, apoi se măsoară aceeași distanță de la gradul Ascendentului. Astfel, într-o hartă de zi Partea Norocului se calculează măsurând cea mai scurtă distanță de la Soare la gradul unde se află Luna și apoi măsurând aceeași distanță de la gradul Ascendentului, în aceeași direcție ca atunci când am măsurat de la Soare la Lună.

Să luăm ca exemplu harta lui Al Gore (vezi Figura 6). El are o hartă de zi cu Soarele la 10° Berbec, Luna la 3° Capricorn, iar Ascendentul la 4° Leu. Pentru a afla unde se află Partea Norocului într-o hartă, trebuie să măsurăm cea mai scurtă distanță de la Soare la Lună, apoi aceeași distanță de la Ascendent, mergând în aceeași direcție ca atunci când am măsurat cea mai scurtă distanță de la Soare la Lună, care în exemplul nostru este direcția acelor de ceas. Dacă măsurăm 97 de grade de la punctul Ascendentului în sensul acelor de ceas, asta ne aduce la 27° Berbec – poziția aproximativă a Părții Norocului.

Figura 6: Al Gore (calcularea Părții Norocului)

Cele mai multe Părți reiterează această formulă generală: mai întâi, se măsoară distanța dintre două puncte ale hărții, apoi se măsoară aceeași distanță de la gradul Ascendentului. De cele mai multe ori, semnificația unei Părți este derivată din doi factori:

(1) natura celor două planete implicate în calcul și

(2) ordinea în care măsurăm între cele două planete, adică dacă numărăm de la planeta A la planeta B sau de la planeta B la A. În cazul celor mai multe Părți, este important cu care planetă începem și de la care planetă începem să numărăm gradele, de la A la B sau de la B la A.

Cele mai cunoscute Părți din tradiția elenistică sunt Partea Norocului și Partea Spiritului. Iată formula pentru fiecare:
 
 

Partea Norocului

Hărți de zi: se măsoară distanța de la Soare la Lună, apoi aceeași distanță de la Ascendent.

Hărți de noapte: se măsoară distanța de la Lună la Soare, apoi aceeași distanță de la Ascendent.

În ambele cazuri, motivația din spatele acestui calcul e că începem de la luminătorul aflat în secta preferată la momentul nașterii, apoi măsurăm distanța până la luminătorul contrar sectei preferate. Astfel, calculul pentru Partea Norocului înfățișează simbolic un proces de trecere de la lumină la întuneric. Prin urmare, la baza semnificațiilor asociate cu Partea Norocului stă în primul rând ideea întunericului.

Partea Spiritului

Hărți de zi: se măsoară distanța de la Lună la Soare, apoi aceeași distanță de la Ascendent.

Hărți de noapte: se măsoară distanța de la Soare la Lună, apoi aceeași distanță de la Ascendent.

Rațiunea ce stă la baza acestei metode de calcul a Părții Spiritului e că, în ambele cazuri, se începe de la luminătorul contrar sectei preferate la momentul nașterii, apoi se măsoară distanța până la luminătorul aflat în secta preferată. Astfel, metoda de calcul asociată Părții Spiritului înfățișează simbolic un proces de trecere de la întuneric la lumină. De aceea, ideea luminii devine tema primară ce stă la baza semnificațiilor asociate cu Partea Spiritului.

Majoritatea semnificațiilor asociate Părților sunt derivate din distincția fundamentală dintre asocierea Norocului cu întunericul și a Spiritului cu lumina. Pentru scopul acestui articol, cele mai importante semnificații asociate fiecărei Părți ca urmare a acestei distincții sunt, pentru Partea Spiritului – mintea și intelectul, iar pentru Partea Norocului, trupul și încarnarea fizică. Există de asemenea și alte asocieri relevante, cum ar fi aceea că Partea Spiritului are de-a face cu alegerile și acțiunile deliberate, pe care nativul le face din propria voință, în timp ce Partea Norocului este legată de circumstanțe aflate în afara controlului nativului. Aceste considerații sunt extrem de relevante în contextul celei de-a doua tehnici de datare [pe care o voi prezenta în acest articol], care are ca punct de plecare aceste două Părți.
 
 

Eliberarea zodiacală

Folosind tranzitele și progresiile, astrologul poate studia perioade de timp din viața unei persoane care durează zile, luni sau chiar ani. Dar cum explicăm perioadele mai lungi de timp și fazele din viața unei persoane care pot să dureze câteodată și zeci de ani? Aici ne este de folos una dintre tehnicile mai avansate de stabilire a cronocratorilor din tradiția elenistică.

În cartea a patra a Antologiei sale, astrologul din secolul II, Vettius Valens schițează o puternică tehnică a stăpânilor timpului, numită “Eliberare Zodiacală”.(6) Eliberarea zodiacală este aplicată pentru a împărți viața nativului în mai multe segmente sau intervale de timp. Puteți vedea asta ca o separare a vieții pe capitole și paragrafe, ca și cum viața în întregul ei ar fi o carte cu o desfășurare continuă. Dacă Profecțiile Anuale erau restrânse la studiul fiecărui an în parte, Eliberarea Zodiacală poate furniza informații relevante pentru perioade însumând decenii întregi. De asemenea, odată stabilită diviziunea pe capitole, Eliberarea Zodiacală poate fi folosită pentru a identifica punctele cele mai grele și cele mai glorioase de pe parcursul poveștii, precum și cele mai importante capitole în contextul cărții ca întreg.
 
 

Calcularea perioadelor de Eliberare Zodiacală

Eliberarea Zodiacală funcționează pe baza asocierii fiecărui semn cu un număr de ani, în funcție de perioada planetară (planetary period) a guvernatorului semnului în cauză. De exemplu, Berbecul este guvernat de Marte, iar perioada planetară a lui Marte este de 15 ani. Așadar, în contextul Eliberării Zodiacale, numărul de ani asociat Berbecului este de 15 ani. Taurul este guvernat de Venus, care are o perioadă planetară de 8 ani, deci perioada asociată Taurului este de 8 ani, și tot așa. Racul are 25 de ani, Leul 19 ani, Fecioara și Gemenii câte 20, Balanța și Taurul câte 8, Scorpionul și Berbecul 15, Săgetătorul și Peștii 12, Capricornul 27 iar Vărsătorul 30 de ani. Acestea sunt intervalele de timp asociate fiecărui semn în contextul Eliberării Zodiacale (vezi Figura 7).

Figura 7: Perioadele de eliberare zodiacală

Pentru a calcula perioadele de Eliberare Zodiacală ale nativului, mai întâi trebuie să stabilim poziția în hartă a Părții Norocului și a Părții Spiritului. Așa cum în Profecțiile Anuale principalul punct de plecare era Ascendentul, pentru această tehnică punctele de plecare sunt cele două părți [Partea Norocului și Partea Spiritului].

Partea de la care plecăm oferă cadrul semnificației perioadelor obținute [în urma diviziunii]. Dacă vrem să studiem cariera și direcția vieții nativului, calculăm Partea Spiritului și plecăm de la semnul care o conține. Pe de altă parte, dacă intenționăm să studiem perioadele raportate la corpul și sănătatea nativului, atunci vom calcula Partea Norocului și vom folosi ca punct de plecare semnul unde se găsește acest punct. O excepție notabilă la această formulă este următoarea: dacă într-o hartă Partea Spiritului și Partea Norocului pică în același semn, atunci pentru stabilirea perioadelor de Eliberare Zodiacală vom muta Partea Spiritului înainte cu un semn. Regula este menționată de Valens, și chiar dacă pare un pic ciudată, în practică funcționează destul de bine.

În funcție de Partea pe care o studiem, semnul care o conține și guvernatorul său sunt activați un timp egal cu perioada planetară asociată acelui semn. După ce nativul a parcurs numărul de ani asociați semnului în care este amplasată Partea Norocului sau Spiritului, este activat următorul semn în ordine zodiacală. Odată parcurs și acest număr de ani, se activează următorul semn, potrivit cu perioada planetară asociată, și tot așa. Astfel, această tehnică se aseamănă cu Profecțiile Anuale prin faptul că implică o trecere din semn în semn în ordine zodiacală; diferența este că Eliberarea Zodiacală trece dintr-un semn în altul la o rată variabilă, în funcție de perioada planetară asociată fiecărui semn.

În continuare, vă propun un exemplu pornind de la harta lui George W. Bush. (vezi Figura 8) Pentru a analiza perioadele de timp în contextul carierei, vom pleca de la Partea Spiritului, care în harta lui se găsește în Taur. Taurul este guvernat de Venus, care are o perioadă planetară de 8 ani, deci în primii 8 ani din viața lui Bush au fost activi Taurul și Venus, din momentul când s-a născut în 1946 și până la finalul perioadei în 1954. După ce au trecut acești 8 ani, Taurul predă ștafeta următorului semn, adică Gemenilor, care devin semnul activ în următorii 20 de ani. Odată ce perioada planetară a Gemenilor s-a scurs, următorul semn, Racul, este activat pentru 25 de ani. După cei 25 de ani ai Racului, în următorii 19 ani este activat Leul. Procesul continuă cât timp nativul este în viață, trecând din semn în semn în ordine zodiacală.

Figura 8: George W. Bush (perioadele eliberării zodiacale)

Ceea ce obținem este o listă de perioade în care sunt activate anumite semne. Unele dintre ele sunt foarte lungi, deci majoritatea oamenilor ajung să parcurgă pe timpul vieții doar câteva semne. Perioadele lui Bush ar arăta ca în Tabelul 1.

Sub-perioade

Perioadele generale pot fi împărțite în mai multe sub-perioade, cărora le sunt asociate un număr de luni egale cu numărul de ani al perioadei planetare relevante. Astfel, Racul capătă perioada de 25 de luni în loc de 25 de ani, Leul 19 luni în loc de 19 ani, Fecioara și Gemenii 20 de luni în loc de 20 de ani, și tot așa.

Aceste sub-perioade se desfășoară concomitent cu perioadele generale, începând cu semnul activat de acestea. De exemplu, atunci când începe o perioadă de 25 de ani asociată Racului, prima sub-perioadă din acest interval este perioada de 25 de luni a Racului. Odată încheiată sub-perioada de 25 de luni a Racului, trecem în perioada următorului semn, Leul, care durează 19 luni. Apoi vine rândul Fecioarei, cu 20 de luni, și tot așa. Sub-perioadele înaintează de-a lungul zodiacului, activând rând pe rând câte un semn, până când se încheie perioada generală. Ca să înțelegeți cum ar arăta asta, în Tabelul 2 aveți sub-perioadele încadrate în perioada generală a Taurului din primii 8 ani de viață ai lui Bush.

Așadar, la un moment dat în viața unei persoane pot fi active mai multe semne, în funcție de Partea relevantă: semnul perioadei generale (nivelul 1) și semnul sub-perioadei (nivelul 2). E important de notat aici că, în Eliberarea Zodiacală, perioadele generale sunt calculate folosind ani ideali de 360 de zile și sub-perioadele folosind luni ideale de 30 de zile, astfel încât sub-perioadele au exact 1/12 din perioadele generale. (7)
 
 

Interpretarea perioadelor de Eliberare Zodiacală

Odată ce am stabilit semnul activat ca guvernator în harta cuiva, pentru a extrage semnificațiile relevante pentru perioada respectivă din viața sa vom analiza trei elemente:

1. Natura planetelor amplasate în semnul activat.
2. Natura planetelor configurate cu semnul activat prin opoziție sau careu.
3. Natura și condiția planetei guvernatoare a semnului activat.

Aici ne vom concentra doar pe primele două, pentru că am observat că planetele localizate în semnul activ sau care formează un aspect tensionat cu el sunt adesea cei mai relevanți factori în interpretarea unei perioade.

Atunci când interpretăm semnificația perioadelor de Eliberare Zodiacală, primul pas este să identificăm care vor fi cele mai pozitive și cele mai negative periode din viața nativului. Pentru a face asta, trebuie să aflăm care este planeta benefică aflată în secta preferată și care e malefica sectei contrare. Așa cum am menționat și în Partea I a acestei serii, aceste planete sunt, într-o hartă de zi, Jupiter și Marte sau, într-o hartă de noapte, Venus și Saturn. Asta ne conduce la o primă regulă de interpretare.

1. Atunci când sunt activate, semnele care fie conțin sau sunt configurate prin careu sau opoziție cu planeta benefică aflată în secta preferată vor coincide cu unele dintre cele mai pozitive perioade din viața nativului.

Corolarul acestei reguli este că:

1. Atunci când sunt activate, semnele care fie conțin sau sunt configurate prin careu sau opoziție cu planeta malefică amplasată contrar sectei preferate vor coincide cu unele dintre cele mai negative perioade din viața nativului.

Remarcați că aici accentul cade pe cea mai pozitivă și pe cea mai negativă planetă din hartă, pentru că ele tind să indice cu cea mai mare claritate perioade bune sau rele din viața nativului. Chiar dacă activarea semnelor configurate cu benefica aflată contrar sectei preferate vor coincide uneori cu perioade pozitive, cel mai adesea aceste perioade nu vor fi cele mai pozitive. Similar, activarea semnelor configurate cu malefica amplasată contrar sectei vor coincide uneori cu perioade dificile, dar cel mai adesea acestea vor fi mai blânde decât perioadele maleficei contrare sectei preferate. Astfel, caracterul evident al perioadelor asociate celei mai benefice planete și celei mai malefice planete din hartă ne permite să aflăm rapid care sunt cele mai favorabile, respectiv cele mai nefavorabile perioade din vața unei persoane.

Dacă aplicăm tehnica Eliberării Zodiacale folosind Partea Spiritului, perioadele vor fi în general favorabile sau nefavorabile raportate la contextul carierei sau direcției de viață a nativului, iar dacă aplicăm Eliberarea Zodiacală cu Partea Norocului, ceea ce vom afla se va raporta la contextul sănătății nativului și la circumstanțe exterioare.

Pentru a susține această idee, vom folosi ca exemplu harta actorului Charlie Sheen. (vezi Figura 9) În harta lui, Partea Spiritului este în Fecioară, deci pentru a-i studia perioadele carierei va trebui să începem de la acest semn. Tabelul 3 ne indică perioadele generale pentru harta sa.

Sheen și-a început cariera de actor profesionist și a început să apară în filme de la jumătatea anilor 1980. În contextul Eliberării Zodiacale plecând de la Partea Spiritului, acest moment a coincis cu o perioadă de 8 ani sub semnul Balanței. Singura planetă din acest semn este Venus, care se întâmplă să fie de asemenea benefica în secta preferată, pentru că harta lui Sheen este o hartă de noapte. Nici o malefică nu formează vreun aspect tensionat cu acest semn, deci ne-am aștepta ca această perioadă din viața nativului să fie una foarte pozitivă, așa cum a și fost. În acest interval, Sheen a apărut în mai multe filme, iar până să se încheie perioada de 8 ani a lui Venus, actorul avea deja steaua lui pe Walk of Fame din Hollywood.

Figura 9: Charlie Sheen

În 1993, Sheen a intrat în perioada de 15 ani a Scorpionului. În harta lui, în Scorpion se află Marte, aflat în semnul său. Singura planetă care formează un aspect tensionat cu acest semn este Mercur în Leu. Marte este o planetă malefică, dar pentru că interpretăm o hartă de noapte, semnificațiile negative asociate lui Marte sunt atenuate, astfel încât perioada Scorpionului n-a produs multe dificultăți, iar cele care s-au ivit n-au fost insurmontabile. În timpul acestei perioade de 15 ani, Sheen și-a atins punctul de vârf al carierei, din motive pe care le vom discuta mai jos.

În 2008 s-a încheiat perioada de 15 ani a Scorpionului, și a început perioada de 12 ani a Săgetătorului. Singura benefică configurată cu Săgetătorul printr-un aspect tensionat e Jupiter din Gemeni, dar Jupiter este contrar sectei, și deci nu e atât de binefăcător pe cât ar putea să fie. În continuare, singura malefică configurată cu Săgetătorul este Saturn, care e contrar sectei și, deci, e cea mai dificilă planetă din hartă. Numai din prezența lui Saturn în Pești putem trage concluzia că, pentru Sheen, perioadele aflate sub semnul zodiilor mutabile tind să fie cele mai dificile, pentru că activarea acestor zodii îl activează de fiecare dată și pe Saturn. Când Sheen și-a încheiat perioada de 15 ani asociată Scorpionului și a intrat în perioada Săgetătorului, era cel mai bine plătit actor de televiziune, cu rol principal în sitcomul Doi bărbați și jumătate. Dar la câteva luni după ce a intrat în perioada Săgetătorului, el a început să se auto-saboteze din cauza unor probleme cu drogurile. În cele din urmă, problemele și-au atins punctul culminant la începutul anului 2011, când a fost dat afară din serial și înlocuit.

Astfel, perioadele Spiritului pot descrie nu doar circumstanțele ce țin de cariera și succesul nativului, ci uneori chiar actele personale de voliție ale acestuia. În exemplul nostru, acțiunile nativului au început să devină auto-distructive la scurt timp după ce a început perioada asociată celei mai dificile malefice.
 
 

Partea Norocului și angularitatea

Harta lui Sheen este un exemplu util pentru că scoate în evidență una dintre cele mai interesante fațete ale acestei tehnici: capacitatea de a identifica punctele de maxim din cariera unei persoane. Acolo unde expune tehnica Eliberării Zodiacale, Valens îi cere cititorului să acorde o atenție specială perioadelor când Eliberarea de la Partea Spiritului ajunge în semnele angulare raportate la Partea Norocului (primul, al patrulea, al șaptelea și al zecelea), pentru că acestea vor fi perioade de mare distincție și notorietate.(8) Acest aspect al Eliberării Zodiacale se aseamănă cu o practică elenistică des întâlnită: derivarea unui set alternativ de Case pe semne egale pornind de la Partea Norocului, unde semnul Norocului e Casa I, următorul semn e Casa a II-a, și tot așa. În acest punct din tratatul său, Valens afirmă foarte specific că, în contextul Eliberării Zodiacale, unghiurile raportate la Punctul Norocului sunt mai puternice decât unghiurile raportate la Ascendent. Aparent, atunci când aplicăm această tehnică într-o hartă modernă, perioadele în care sunt activate unghiurile raportate la Punctul Norocului tind în general să coincidă cu desfășurări pivotale din viața nativului, de o mare importanță și activitate. Numesc aceste perioade – în care sunt activate unghiurile raportate la Partea Norocului – “perioade de vârf”. Cele mai semnificative perioade de vârf sunt acelea când nativul intră într-o perioadă generală al cărei semn este angular în raport cu Partea Norocului (adică primul, al patrulea, al șaptelea și al zecelea semn), dar și când unul dintre aceste semne este activat în sub-perioade.

În exemplul de mai sus, Charlie Sheen are Partea Norocului în Balanță, prin urmare cea mai importantă perioadă de vârf din viața sa a fost aceea când Eliberarea de la Partea Spiritului intra pentru 15 ani în Scorpion, care în harta sa este al zecelea semn de la Partea Norocului. Perioada a durat din 1993 până în 2008, și potrivit acestei tehnici, ar trebui ca aceasta să fi fost una dintre cele mai active și importante perioade din cariera sa.

Revenind la primul exemplu cu harta lui George W. Bush, observăm că și el a parcurs o perioadă de vârf în timpul perioadei sale benefice pentru carieră și distincții. Având Partea Norocului în Scorpion, Bush a intrat în perioada sa de vârf în 1998, la scurt timp după prima sa candidatură la prezidențiale, când Eliberarea de la Spirit intra în Leu, al zecelea semn de la Punctul Norocului.

Analizarea unghiurilor raportate la Punctul Norocului nu este singura tehnică utilizată pentru a stabili perioadele de mare distincție și activitate; însă ea poate fi o metodă utilă în interpretare pentru că ne ajută să identificăm cele mai semnificative perioade din viața nativului.
 
 

Ruperea legăturii

Un aspect destul de straniu, dar în egală măsură important, al Eliberării Zodiacale este ceea ce Valens numește “ruperea legăturii” (loosing of the bond) sau “întreruperea circuitului” (breaking of the sequence). Ruperea legăturii apare în intervalele planetare de durată mai lungă, unde perioada generală nu este îndeajuns de mare pentru a permite sub-perioadelor să se repete. De exemplu, în cadrul unei perioade a Gemenilor de 20 de ani, sub-perioadele încep cu o perioadă Gemeni de 20 de luni, apoi trec într-o perioadă de 25 de luni asociată Racului, apoi în perioada de 19 luni a Leului și tot așa. În cele din urmă, sub-perioada se întoarce în semnul de unde a pornit, în Gemeni, însă, potrivit lui Valens, în acest moment nu se reia ciclul de la capăt cu același semn, ci trebuie să sărim la semnul opus perioadei generale și să continuăm distribuirea sub-perioadelor de acolo. Acest salt este numit “ruperea legăturiI” sau “întreruperea circuitului” pentru că literalmente el întrerupe ordinea semnelor activate în sub-perioade, repornind ciclul de la punctul său median. Fenomenul apare pentru orice semn cu o perioadă mai lungă de 17 ani, timpul aproximativ necesar ca sub-perioadele să completeze un ciclu întreg.

Să exemplificăm asta folosind din nou exemplul hărții lui Al Gore. Gore are Partea Spiritului în Scorpion și Partea Norocului în Berbec. (vezi Figura 10) În Eliberarea Zodiacală, el a intrat într-o perioadă de vârf de 27 de ani sub semnul Capricornului – al zecelea semn de la Partea Norocului – în anul 1974. La scurt timp după începerea acestei perioade de 27 de ani, și-a început cariera în politică, depunându-și candidatura pentru Camera Reprezentanților (House of Representatives) în 1976.

Figura 10: Al Gore

După cum puteți vedea în Tabelul 4, în perioada de 27 de ani a Capricornului sunt cuprinse sub-perioadele parcurse de Gore de-a lungul următoarelor două decenii, începând mai întâi cu perioada de 27 de luni a Capricornului, apoi trecând în cele 30 de luni ale Vărsător, apoi cele 12 luni ale Peștilor, etc. În cele din urmă, în 1991, sub-perioadele ajung la Săgetător, ultimul semn dinaintea revenirii în punctul de start al ciclului, Capricornul. Însă când s-a încheiat perioada de 12 luni a Săgetătorului, ciclul nu începe iarăși de la Capricorn, ci are loc un salt în semnul opus, Racul. Această perioadă de 25 de luni de după salt reprezintă “ruperea legăturii”. La câteva luni după startul perioadei în martie 1992, Gore a fost ales să candideze [pentru vice-președinte] de partea lui Bill Clinton. Mai târziu în același an, el și Clinton câștigau alegerile.

Ruperea legăturii este o perioadă importantă pentru că de cele mai multe ori indică o tranziție importantă în viața nativului. În contextul Eliberării Zodiacale de la Partea Spiritului, în general e vorba de o tranziție importantă în cariera sau direcția de viață a persoanei. În contextul Eliberării de la Partea Norocului, e vorba de multe ori de o tranziție privind sănătatea sau circumstanțele generale din viața nativului.

Figura 11: Prințesa Diana

Un exemplu bun pentru ruperea legăturii (întreruperea circuitului) în Eliberarea Zodiacală de la Partea Norocului este de găsit în harta Prințesei Diana (vezi Figura 11). Harta Dianei este o hartă de zi cu Marte în Fecioară, deci știm de la bun început că, atunci când sunt activate semne mutabile, perioadele asociate acestora ar trebui să fie pentru ea cele mai dificile. Având Partea Norocului în Leu, primii 19 ani din viața ei au stat sub semnul acestei zodii. (vezi Tabelul 5)

După încheierea perioadei Leului în 1980, Eliberarea a trecut în Fecioară pentru următorii 20 de ani și a activat amplasarea natală a lui Marte în acest semn. Ruperea legăturii, însumând un an, avea să aibă loc în al 17-lea an al acestei perioade generale, atunci când sub-perioada trecea de la Fecioară la Pești. Această sub-perioadă începea pe 22 iulie 1997, cu aproximativ o lună înainte de tragicul accident auto din Paris, în urma căruia, pe 31 august 1997, prințesa avea să moară.

Figura 12: Barack Obama

Ultima hartă pe care îmi propun să o discut aici ca exemplificare pentru ruperea legăturii este cea a președintelui Barack Obama (Figura 12), pentru că el e un exemplu bun pentru ce se întâmplă când cineva trece printr-o astfel de perioadă după ce și-a atins deja punctul de vârf al carierei. În prezent, Obama se află în toiul unei perioade de 30 de ani sub semnul Balanței, începută în 2000. (vezi Tabelul 6)

În Eliberarea Zodiacală de la Partea Spiritului, el va avea o perioadă de pierdere a legăturii începând cu mai 2017, care va dura 19 luni. Asta înseamnă că peste cinci ani [articolul a fost publicat în 2012] el va avea de înfruntat o mare tranziție în ceea ce privește cariera. Un motiv pentru care în 2017 Obama s-ar putea să aibă parte de o schimbare majoră în carieră este că, dacă la alegerile prezidențiale din 2012 ar fi reales, atunci cel de-al doilea mandat i se va încheia pe la începutul anului 2017, când noul președinte își va depune jurământul. Astfel, ruperea legăturii ar coincide în cazul lui Obama cu trecerea de la starea de “actual președinte” la cea de “fost președinte”. Bazându-mă pe acest fapt, mi-a devenit tot mai clar în ultima vreme că Obama va fi reales în 2012.
 
 

Cuvinte de încheiere

Miza studiului astrologiei elenistice – și al astrologiei tradiționale în general – rezidă în procesul dublu de înțelegere a motivației originare din spatele multora dintre tehnicile și conceptele pe care astrologii încă le folosesc în prezent, precum și recuperarea acelor tehnici care s-au pierdut în timpul procesului de transmisie desfășurat în ultimii 2000 de ani. Motivația nu este o meteahnă de anticar, ci mai degrabă realitatea că ideile și tehnicile recuperate [din vechea tradiție] au valoare și aplicabilitate pentru astrologii din ziua de azi.

În anumite situații, aplicarea unor concepte poate să potențeze tehnicile pe care le folosim deja, cum e cazul cu aplicarea Profecțiilor Anuale pentru găsirea celor mai importante tranzite ale anului. În alte situații, aplicând tehnici pe care nici nu le credeam posibile, cum este Eliberarea Zodiacală, putem găsi perioadele de vârf din cariera unei persoane.

Din motive evidente, în vremurile noastre, aceste descoperiri au stârnit entuziasm în rândurile anumitor segmente ale comunității astrologice. Sper că prin această introducere am reușit să demonstrez că studiul tradiției elenistice poate fi deosebit de incitant și valoros pentru astrologii de astăzi – și să arăt de ce eu și mulți alții am ajuns la concluzia că, privind în trecut, putem crea o astrologie mai bună pentru viitor.
 
 

Datele și sursele hărților (în ordine alfabetică):

George W. Bush – 6 iulie 1946; 7:26 AM EDT; New Haven, CT, SUA (41°N18′, 72°W56′); AA: certificatul de naștere.
Francis Ford Coppola – 7 aprilie 1939; 1:38 AM EST; Detroit, MI, SUA (42°N19′, 83°W02′); AA: certificatul de naștere.
Diana, Prințesă de Wales – 1 iulie 1961; 7:45 PM GDT; Sandringham, Anglia (52°N40′, 00°E30′); A: amintirea mamei.
Al Gore – 31 martie 1948; 12:53 PM EST; Washington, D.C., USA (38°N54′, 77°W02′); AA: certificatul de naștere.
George Lucas – 14 mai 1944; 5:40 AM PWT; Modesto, CA, USA (37°N39′, 121°W00′); AA: certificatul de naștere.
Barack Obama – 4 august 1961; 7:24 PM AHST; Honolulu, HI, USA (21°N18′, 157°W51′); AA: certificatul de naștere.
Charlie Sheen – 3 septembrie 1965; 10:48 PM EDT; New York, NY, USA (40°N42′, 74°W00′); A: Linda Clark.
 
 

Note

(1) Vreau să le mulțumesc lui Shannon Garcia, Patrick Watson și, în special, lui Leisa Schaim pentru ajutorul și feedback-ul acordat pentru scrierea acestui articol. De asemenea, vreau să le mulțumesc lui Tem Tarriktar și Nan Geary pentru ajutorul lor și răbdarea pe care au avut-o cu mine în procesul scrierii.

(2) Vettius Valens, Anthology [Antologia], cartea 4, 17:2, editat în Vettii Valentis Anthologiarum Libri Novem, ed. David Pingree, Teubner (Leipzig), 1986.

(3) Coprezența este atunci când două planete se află în același semn. În esență, se interpretează ca o conjuncție după semn.

(4) Interviu cu Francis Ford Coppola, Academy of Achievement, 17 iunie, 1994, www.achievement.org (accesat februarie 2012).

(5) Planetele în aversiune sunt cele aflate în semne care “nu se văd”. Acesta e un exemplu pozitiv de aversiune, pentru că Saturn nu poate forma un aspect cu Venus.

(6) Valens, Anthology, cartea 4, cap. 4-10. Cu majoritatea sistemelor de stabilire a stăpânilor timpului, Valens nu dă un anumit nume acestei tehnici, ci se referă la ea doar general, înțelegând-o ca o tehnică de “eliberare” ce implică semnele care conțin Partea Norocului și Partea Spiritului. Robert Schmidt de la Project Hindsight este cel care a numit această tehnică “Eliberare Zodiacală”.

(7) Perioadele de Eliberare Zodiacală utilizate în acest articol au fost calculate folosind programul Delphic Oracle de către Curtis Manwaring de la Zoidiasoft Technologies.

(8) Valens, Anthology, 4, 7: 14-17.