Dan Whaites
Reprodus cu permisiunea autorului după articolul Are we coming together—or falling apart?
Dansul de Henri Matisse, 1910
Este globalizarea—interconectivitatea fără precedent a lumii noastre în ce privește comerțul, finanțele, comunicațiile și mobilitatea—pe cale de destrămare? Suntem pe cale de a deveni o societate cu adevărat globală sau lumea se fragmentează în grădini îngrădite? Ne vom uni sau ne separăm?
În ultimul meu articol am remarcat teama din media și cercurile de științe politice cu privire la aparentul declin al democrației, atât în Statele Unite, cât și în afara lor. Însă o altă îngrijorare, legată de asta, ocupă la fel de multe titluri în aceste zile: moartea globalizării.
În acest articol voi explora astrologia globalizării. În special, vom lua în considerare doi factori astrologici care vorbesc despre acest subiect: Epoca Aerului și incredibila astrologie a anului 2026, pe care marele și regretatul astrolog francez André Barbault a numit-o “cea mai frumoasă configurație a secolului XXI”.
Sǎ intrǎm în subiect.
Pesimismul vremurilor
Peter Zeihan, autorul cărții The End of the World is Just Beginning: Mapping the Collapse of Globalization (Sfârșitul lumii este doar începutul: Cartografierea prăbușirii globalizării), descrie momentul actual astfel:
2019 a fost ultimul an bun pentru economia mondială.
Timp de generații, totul a devenit mai rapid, mai bun și mai ieftin. În cele din urmă, am ajuns în punctul în care aproape orice ți-ai putea dori vreodată poate fi trimis la tine acasă în câteva zile—chiar ore—de la momentul în care ai decis că vrei acel lucru.
America a făcut asta posibil, însă acum America și-a pierdut interesul de a menține această stare a lucrurilor.
Lanțurile de aprovizionare la nivel mondial sunt posibile doar cu protecția marinei americane. Dolarul american stă la baza piețelor energetice și financiare internaționalizate. Industrii complexe și inovatoare au fost create pentru a satisface consumatorii americani. Politica de securitate americană a forțat statele războinice să depună armele. Miliarde de oameni au fost hrăniți și educați pe măsură ce sistemul comercial condus de americani s-a răspândit pe tot globul.
Lăsând la o parte tonul de triumfalism american, din perspectivă astrologică, este izbitoare referința specifică la anul 2019. Pentru un non astrolog, este interesant să scoată în evidență acest an.
Pe 12 ianuarie 2020, am asistat la o conjuncție Saturn-Pluto în Capricorn care a coincis cu izbucnirea Covid-19 în Wuhan. Această pandemie a avut un impact paradoxal asupra conectivității globale: a făcut ravagii în lanțurile de aprovizionare, a consemnat la sol zborurile din întreaga lume și ne-a forțat să ne distanțăm de semenii noștri. Cu toate astea, ne-a împins, de asemenea, să folosim tehnologii—Zoom, Skype și altele—care ne-au pus în legătură între noi, deși prin intermediul ecranului, mediu mai puțin visceral și mai puțin satisfăcător din punct de vedere emoțional. Considerați această perioadă ca fiind un semn.
La solstițiul de iarnă din 2020 a avut loc Marea Conjuncție a lui Jupiter și Saturn în Vărsător, care a pus capăt tranziției de 40 de ani de la Epoca Pământului la Epoca Aerului. Epocile Pământului—cel puțin în ceea ce privește Europa—au fost perioade caracterizate de prosperitate în creștere, evoluții democratice și adoptarea unor concepții mai materialiste despre realitate. În Epocile de Aer care urmează acestora, ideile care au circulat prin rețelele construite în acele perioade prospere au condus la epoci de aur în plan intelectual.
Iată traducerea articolului meu despre Epoca Aerului, iar mai jos aveți un videoclip, în cazul în care e nevoie de o introducere:
Ultima Epocă a Aerului (1186-1425) a fost epoca unor gânditori precum Toma d’Aquino, Ibn Khaldun și Dogen, printre cei mai mari gânditori din istoria Europei, a Orientului Mijlociu și, respectiv, a Japoniei. A fost o epocă de aur a educației, când primele universități s-au răspândit în întreaga Europă, democratizând accesul la informație.
În această perioadă, negustorii încă mai străbăteau legendarul Drum al Mătăsii, rețeaua de rute comerciale care se întinde pe o distanță de peste 5.000 de kilometri de-a lungul masei de pământ eurasiatice. A fost numit astfel pentru comerțul cu textile de mătase, însă transporta, de asemenea, ceai, coloranți, parfumuri și porțelanuri de la est la vest, precum și cai, cămile, miere, vin și aur de la vest la est.
Cu toate acestea, Drumul Mătăsii a facilitat, de asemenea, transportul unor lucruri mai puțin dorite. Se crede că ciuma bubonică, cunoscută în Europa sub numele de Moartea Neagră, a fost adusă din Asia pe aceste rute. Ciuma, cauzată de bacteria Yersinia pestis, a sfârșit prin a ucide între 75 și 200 de milioane de oameni în Eurasia și Africa de Nord între 1346 și 1353. În încercarea de a stopa răspândirea bolii, autoritățile timpului au limitat drastic importurile din străinătate. Această diminuare a comerțului a condus la sărăcirea oamenilor în vremuri care erau deja dintre cele mai grele.
Insă ciuma a avut consecințe pe care astrologii vremii nu puteau să le prevadă. A ucis atât de mulți oameni încât, în general, i se atribuie sfârșitul feudalismului—un sistem care îi închisese pe toți, de la rege la servitor, într-o ierarhie socio-economică rigidă. O structură—una pământească—a fost dizolvată, iar lumea medievală a făcut loc modernității timpurii.
În Epoca Aerului din timpul primului mileniu (332—690), Imperiul Roman s-a dizolvat, spulberat în vânt de crize agravante precum Ciuma lui Iustinian—prima dată când ciuma bubonică a brăzdat Europa—și schimbările climatice. (Vedeți articolul din Smithsonian How Climate Change and Plague Helped Bring Down the Roman Empire (Cum au contribuit schimbările climatice și ciuma la prăbușirea Imperiului Roman) și observați rezonanța amenințătoare de acolo cu vremurile pe care le trăim astăzi). Din nou, rutele comerciale construite și întreținute de Imperiul Roman au permis răspândirea ciumei. Iar când Imperiul Roman s-a dezintegrat, comerțul s-a prăbușit odată cu el. Cu toate acestea, această Epocă a Aerului a fost, de asemenea, și o epocă de aur în plan intelectual, epoca filosofului Boethius și a teologului Sf. Augustin. A fost perioada în care au apărut primele catedrale și școli monahale din Europa, un mare val de democratizare a educației care va fi extins în următoarea Epocă a Aerului.
Epoca de aur a educației noastre, bântuită de molimă
Să comparăm situațiile de mai sus cu epoca noastră, o epocă de aur în materie de educație. Unii vor râde, însă realitatea este că instrumente precum YouTube înseamnă că este posibil să înveți aproape orice folosind doar un smartphone. Iar noi am avut propria noastră criză cu o pandemie transformatoare. Covid-19 s-a răspândit ca focul de la un focar din Wuhan, la sfârșitul lui 2019, pe întreaga planetă în doar câteva săptămâni. Globalizarea—și, în special, mobilitatea globală înlesnită de motorul cu reacție—a permis virusului să infecteze atât de repede întreaga planetă.
Ținând cont de acest lucru, bănuiesc că nu este o coincidență faptul că anumite fațete ale globalizării dau înapoi în urma pandemiei. Am fost zguduiți colectiv la un nivel profund. Iar de la acea fază acută, peste această neliniște fundamentală s-au adăugat și alți factori: războiul din Ucraina împreună cu revenirea rivalității între marile puteri. În epocile elementare, tindem să vedem mai mulți factori aparent disparați, care converg pentru a făuri caracterul elementar al vremurilor.
Priviți acum acest titlu recent din revista Fortune:
(Este globalizarea pe moarte? Fluxul de bunuri din anii 1990 a luat sfârșit, însă schimbul de date și de drepturi de proprietate intelectuală este în plină expansiune.)
Articolul rezumă un nou raport despre globalizare realizat de McKinsey și susține că globalizarea își schimbă doar forma:
Era anilor ’90 a hiperglobalizării bunurilor pare prin urmare să se fi încheiat cu adevărat. Cu toate acestea, nu putem spune același lucru despre idei: fluxul de date și proprietatea intelectuală continuă să bată recorduri. Prin urmare, cunoștințele și know-how-ul sunt motorul integrării globale, potrivit McKinsey. Fluxurile de servicii, de studenți internaționali și de proprietate intelectuală, de exemplu, au crescut de aproximativ două ori mai repede decât fluxurile de bunuri în perioada 2010-19, iar tendința continuă și după pandemie.
Da, prieteni: Epoca Aerului este foarte reală.
“Coșul” din 2026
Să trecem acum la incredibila astrologie a anului 2026, botezată de S.J. Anderson, colaboratorul meu recent, “coșul”.
Postarea din 3 decembrie 2021 a lui SJ Anderson spune:
Criza colectivă care a început în 2020 se menține și va continua și în noul an calendaristic, 2022.
Acest aspect de “coș”—format de planetele exterioare moderne [Uranus, Neptun, Pluto] în iulie 2026—este premiul de la sfârșitul zbaterii. Una dintre cele mai favorabile configurații ale secolului.
Geometria acestei configurații—un mare trigon minor al lui Pluto, Neptun și Uranus, cu sprijinul suplimentar al lui Jupiter din Leu—este cu adevărat remarcabilă. Ea survine în iulie 2026, la doar câteva luni după o conjuncție a lui Saturn și Neptun la 0° Berbec, primul grad al întregului zodiac: vorbim despre noi începuturi.
Iată ce a spus André Barbault despre 2026 (tradus din franceză; găsiți originalul în acest articol):
Noua civilizație mondială, ale cărei începuturi au apărut în jurul anului 2000, este în plin zbor aici. Această intrare în al doilea sfert al secolului poartă amprenta realizării unei noi ere a umanității. (…) Poziția centrală și armonică a conjuncției Saturn-Neptun exprimă în mod deosebit o promovare a păturilor inferioare ale populației mondiale, o creștere semnificativă a nivelului de trai al celor săraci, o victorie asupra nefericirii obținută într-o solidaritate fără precedent.
În seria noastră video despre astrologia anilor 2020, S.J. și cu mine am aprofundat astrologia anului 2026, precum și unele dintre celelalte evoluții astrologice majore ale deceniului 2020. Dacă nu ați urmărit-o, iată primul episod:
Trei cicluri de conectivitate
“Coșul” marchează momente armonioase în trei cicluri cheie ale planetelor exterioare:
- Sextilul ciclului Pluto-Neptun care durează aproximativ 492 de ani, început cu conjuncțiile din 1891 și 1892 (Pluto și Neptun se află în orbul de 6° de exactitate al sextilului începând aproximativ din 1945);
- Trigonul ciclului Pluto-Uranus, care durează 113-141 de ani, început cu conjuncțiile din 1965 și 1966;
- Sextilul ciclului Uranus-Neptun care durează aproximativ 170 de ani, început cu conjuncțiile din 1993.
Toate aceste trei cicluri vorbesc despre temele care stau la baza desfășurării lente a marii povești a umanității: credința, conștiința, tehnologia. Dar dacă ne uităm la ceea ce se întâmpla în preajma fiecăreia dintre aceste conjuncții [de început a ciclurilor]—lucru care ne oferă indicii despre temele acestor cicluri—observăm ceva foarte interesant.
În primul rând, să luăm în considerare conjuncția Pluto-Neptun din 1891 și 1892, aflată în orb de aproximativ 15° pe parcursul ultimelor două decenii ale secolului al XIX-lea, 1880-1900. A fost apariția tehnologiilor ce s-au dovedit esențiale pentru conectarea lumii noastre globalizate. În 1890, Clement Ader a inventat avionul sub forma modelului “Eole” cu aripi de liliac, primul vehicul cu motor mai greu decât aerul. În 1895, Guglielmo Marconi a inventat radioul fără fir. Într-un sens, este perioada în care s-a născut lumea modernă a conexiunilor instantanee în care trăim astăzi.
Să luăm acum în considerare conjuncțiile Pluto-Uranus din 1965-1966. Cele două planete s-au aflat într-un orb de 15° pe tot parcursul anilor 1960. Acel deceniu a văzut dezvoltarea microprocesorului (microcip) și nașterea ARPANET, precursorul internetului. A fost, de asemenea, perioada mișcării pentru drepturile civile în Statele Unite și a marelui val de decolonizare în Africa și în alte părți ale lumii: depărtarea de dominația colonială ierarhică și trecerea spre egalitatea popoarelor și națiunilor.
Apoi avem conjuncțiile Neptun-Uranus din 1993. Chiar în acel an a avut loc lansarea publică a World Wide Web.
Putem observa, așadar, că toate aceste trei cicluri au văzut [la începutul lor] nașterea unor tehnologii esențiale pentru lumea conectată la nivel global în care trăim azi. Iar în 2026, vom ajunge la momente armonioase în toate cele trei cicluri. Toate trei sunt încă în faza de deschidere, ceea ce înseamnă că se află în perioadele lor de creștere. Înflorirea lor deplină urmează să vină. Ne place sau nu, asta sugerează cu tărie că lumea spre care ne îndreptăm va fi mult mai conectată decât cea de astăzi. Distanțele dintre noi vor deveni din ce în ce mai irelevante.
Să punem totul cap la cap: speranță pentru viitor
Cei mai mulți dintre noi, care nu sunt profund implicați în actualul sistem global, își dau seama că modul actual de funcționare al omenirii nu mai poate continua ca până acum, având în vedere distrugerea galopantă a mediilor naturale ale planetei noastre și emisiile potențial periculoase de gaze cu efect de seră pe care le implică o producție la scară atât de mare.
Cantitatea de energie folosită pentru transportul de bunuri pe planetă—pentru ca, să zicem, o persoană care locuiește în Marea Britanie să poată găsi mango în supermarket—este enormă. Agenția Internațională a Energiei (AIE) afirmă că 37% din emisiile de CO2 provin din transportul de mărfuri și transport. O lume mai puțin globalizată—prin comerț—ar putea reduce dramatic aceste cifre. Tranziția în această direcție va fi dureroasă—dar nu fatală. Cred că suntem mult mai adaptabili decât ne percepem. Și poate că vom găsi modalități de a genera energie suficient de curată și de ieftină încât să putem cultiva mango în Marea Britanie.
În același timp, cred că lumea viitorului va fi o lume încă și mai conectată. Imaginați-vă o lume în care vă puteți întâlni virtual cu oricine altcineva de pe planetă, cu claritate fotorealistă, și în care diferențele lingvistice sunt șterse automat de tehnologia de traducere. Spre asta ne-am putea îndrepta.
Această conectivitate crescândă nu poate duce decât spre o mentalitate și o conștiință din ce în ce mai globale. Totuși, simbolismul Epocii Aerului sugerează că aceasta ar putea fi o lume fără centru: o lume descentralizată. Inutil să mai spunem că ajungerea la o astfel de lume presupune deranjarea unor interese puternice. De aceea, prezentul deceniu va fi unul de neuitat.
Nu este singurul viitor posibil, iar unii îl vor considera naiv. Poate pe bună dreptate. Dar, dacă nu putem nădăjdui în astrologia anului 2026, atunci nu avem nicio speranță.
Uluitoarea profeție din 2014 a lui Zeihan despre invazia Ucrainei: Rusia: Se apropie Amurgul
Un interviu din aprilie 2022 cu Peter Zeihan: De ce ar trebui să-i pese lumii de Ucraina
Alte articole de Dan Waites
Cu părere de rău scepticilor: viitorul este astrologic (I)
Cu părere de rău, scepticilor (II): astrologia este pe cale să devină practică
Pământul se cutremură: Marte-Uranus-Rahu în Taur
Ciclurile Marte-Saturn și semințele discordiei
Saturn și Protectorii Pământului
Un internet medieval în Epoca Aerului
Vor porni China și SUA la război?
Un internet medieval în Epoca Aerului
Un ciclu, două povești: criza financiară și Bitcoin
Dan Waites este disponibil pentru consultații la www.danwaitesastrology.com.