“Promovarea drogurilor”

Posted by
Timp de lectură: 12 minute

 
 
Cred că orice om onest, care are răbdarea să citească atent câteva articole, înțelege că mesajul acestui site depășește cu mult problema “drogurilor”. Dar, pentru că mi s-a reproşat că “promovez drogurile” pe site, am să fac câteva precizări în legătură cu asta.
 
 

Singurul lucru pe care îl promovez este astrologia

Da, pe animamundi.ro există un număr de articole care ating această problematică. Insă nu se discută despre droguri ci despre psihedelice, iar acestea folosite în context terapeutic, științific și sacramental. Câteva cuvinte despre posibilitățile oferite de aceste substanțe la finalul articolului. Diferența dintre folosirea recreațională a unei substanțe și folosirea ei sacramentală este aceea dintre beție și împărtășanie.

Matematic vorbind, aceste articole fac mai puţin de 10% din total, iar ca volum sau număr de cuvinte, adică efort real depus în direcția asta avem mai puțin de 5%. Deci psihedelicele sunt doar un subiect între multe altele pe animamundi.ro, prin urmare acuzația de “promovare” e lipsită de substanță.

Apoi, analiza astrologică nu înseamnă în nici un caz promovare. Dacă e să fim corecți, nu “am promovat drogurile”, ci am analizat astrologic viaţa unor persoane care au avut legătură cu acest domeniu. Pe criteriul ăsta, dacă aș face o analiză astrologică a hărților actrițelor din filmele pentru adulți și aș arăta că acestea au adesea Venus in Fecioară sau conexiuni Venus-Pluto ori Venus-Saturn ar însemna că promovez industria porno, ceea ce este desigur absurd. Dacă în urma unei analize amănunțite identificam una dintre semnăturile astrologice ale escrocilor de geniu ca Jordan Belfort (după viața căruia s-a făcut Lupul din Wall Street) sau Cristian Sima (brokerul român fugar), însemna că promovez escrocheria? La fel, dacă aș fi făcut un studiu astrologic despre femeile abuzate însemna că promovez violența în familie? Dacă aș analiza astrologic dictatorii, înseamnă asta că promovez totalitarismul?! Aș putea continua cu exemplele, dar cred că orice om de bună credință a înțeles deja ideea, iar pentru răuvoitori va fi oricum inutil.

O spun răspicat, poate se va înțelege: singurul lucru pe care îl promovez este astrologia! Prin articolele de pe site am dorit să demonstrez valoarea și versatilitatea astrologiei, faptul că poate aduce lumină în orice domeniu. Tocmai de aceea am privit prin lentila astrologică viaţa unor scriitori, recordmeni, cântăreți, actori, spioni, scufundători, specialişti în tehnologie/intelligence, militari sau jurnalişti și, printre aceștia, și viața unor oameni care au avut legătură cu psihedelicele folosite în scop terapeutic, de autocunoaștere, evoluție și dezvoltare.
 
 

Originea astrologiei arhetipale

In primul rând, am abordat chestiunea psihedelicelor în unele articole pentru că m-a fascinat povestea apariției astrologiei arhetipale. Da, auzisem despre astrologie, chiar fusesem la astrolog dar, la fel ca orice om modern, nu am luat-o de fapt niciodată în serios. Insă munca lui Grof şi a lui Tarnas și mai ales povestea uluitoarelor descoperiri făcute de ei au produs o impresie profundă asupra mea, care a reușit să mă deschidă spre astrologie și să mă determine să o studiez. Cum ar fi să sar partea esențială a nașterii astrologiei arhetipale doar pentru că “nu dă bine”?

Să ignor una dintre cele mai uluitoare descoperiri din istoria științei, un caz unic de validare încrucișată a teoriei cu practica, adică potrivirea perfectă dintre descrierea empirică, fenomenologică a matricelor perinatale și descrierea planetelor Saturn, Pluto, Uranus și Neptun din astrologie? Să “uit” despre sincronizarea perfectă dintre tranzitele subiecților și conținutul sesiunilor lor psihedelice? Mi se pare pur și simplu imposibil, implicațiile sunt uriașe! La drept vorbind, de câte ori s-a mai întâmplat așa ceva în istorie? Ințeleg că ar fi cumva acceptabil să scriu despre astrologia arhetipală dar, în loc să spun cum s-a născut, ar fi mai bine să pretind că “a adus-o barza”?!
 
 

“Copiii vor citi articolele și se vor apuca de droguri”

Mi s-a mai reproşat – ciudat, dar tipic românesc, de către oameni care recunosc că nu citesc de fapt articolele – că se vor apuca să le citească niște copii şi astfel or să se apuce să ia droguri. Ideea asta e puțin ridicolă din măcar două motive: o dată pentru că se pare că în ţară la noi copiii iau droguri oricum şi a doua oară pentru că piața de carte de la noi este printre cele slabe din Europa. Hai să recunoaștem că trăim într-o ţară în care oamenii nu prea citesc. Da, dar dacă el la 40 de ani e prea plictisit ca să citească un articol astrologic pentru că i se pare că e prea complicat, cu siguranță că un copil va lăsa jocurile pe calculator și gadgeturile în favoarea articolelor mele pe care le va devora şi astfel o va lua pe o cale greşită. Aham… păi hai să vedem!

Deci va veni puştiul de 14 ani pe site, va citi Descoperirea Iubirii, va fi fascinat de amintirile mele din comunism despre comportamentul de vechil al unui trepăduș care preda “Economia politică și politica economică a partidului comunist român” puse în contrast cu revoluţia psihedelică din California anilor ’60 şi va pleca să caute nişte droguri la colţ. Normal, dacă nu era textul meu nici nu ar fi luat în considerare posibilitatea, ar fi trecut pe lângă ele şi ar fi spus pas.

Sau un adolescent de 16 ani va citi articolul meu despre Alexander Shulghin, Prea mare pentru un premiu Nobel, și va fi fascinat de corelaţiile astrologice din spatele descoperirilor lui și de ipotezele de cercetare pe care le-am formulat acolo. Așa că va studia amănunţit vreo câteva săptămâni viața și descoperirile lui Shulgin în paralel cu harta natală și tranzitele lui, apoi va scoate din buzunar măcar vreo 500 de dolari pentru un curs bun de astrologie electivă pe care îl va studia intens câteva luni pentru a fi capabil să găsească momentul potrivit pentru o experiență de vârf (5+ pe scara lui Maslow), iar în final va încerca şi el nişte “MD”, chestia aia cu care s-au “spart” colegii de clasă anul trecut la party-ul ala șmecher.

Trecând la finețuri, se mai poate întâmpla că pe la 18 ani școala fiind terminată, adolescentul nostru este tocmai pe cale să se dedice pentru următorii 20-30-40 de ani unei căi spirituale. Iar eu pun în pericol tocmai pe acești copii care, Doamne ferește! pot citi argumentaţia profesorului universitar Chris Bache din Este calea medicinei sacre o cale spirituală autentică?, lectură care îi va determina nu se mai trezească la 4 dimineața ca să își facă cele 2-3 ore de meditație înainte de a placa la școală sau la muncă, sacrificând așadar orele de meditaţie zilnică în favoarea uriaşelor chinuri ale traversării câmpiei perinatale şi oceanului suferinţei cosmice, căutând cunoaşterea de sine.

Sau poate că unii dintre tinerii de 20 de ani vor citi articolul lui Chris Bache O reevaluare a presupusei isterii a Terezei de Avila şi vor renunţa să se mai călugărească sau chiar să mai meargă la biserică. Ori vor citi Experiența Nopții Întunecate și – teribil pericol! – vor renunța la bani și distracții pentru suferință și sacrificii. Și vor alege să o parcurgă această cale cu ajutorul psihedelicelor în locul rugăciunii mistice, rezervată oricum doar unui număr infim de persoane pe secol, poate câteva mii sau chiar sute… Articolele citate mai sus sunt solicitante chiar și pentru oameni maturi, obișnuiți cu lecturi serioase, dar copiii le vor citi cu creionul în mână și așa o vor lua pe căi greșite… da! aha… absolut!

In fine, mai e posibil că oameni maturi vor citi articolul lui James Fadiman Este posibil ca dozele sub-perceptive de psihedelice să îmbunătățească funcționarea normală? drept care vor renunța să stea pe canapea privind la fotbal și, blasfemie! la tradiționala țuică românească și vor prefera să îşi administreze din când în când câte un “zecar” ca să performeze mai bine la muncă şi să fie mai prezenţi în viaţa personală sau în relaţie…

Una peste alta, având în vedere că trăim într-o țară cu o rată îngrijorător de mare de analfabetism funcțional, aceste desfăşurări mi se par puţin probabile. Pe lângă asta, având în vedere cantitatea de informaţii disponibile liber pe internet despre acest subiect, e ușor ridicol să îți imaginezi că tocmai articolele destul de savante despre psihedelice de pe animamundi.ro vor fi poarta de intrare în lumea asta pentru cineva. Dar dacă ne gândim mai bine, genul ăsta de îngrijorări are tradiție solidă la noi, de vreme ce un român a scris “povestea drobului de sare”.
 
 

Valoarea terapeutică

Pentru temperarea definitivă a sfintei indignări aș apela și la argumente de ordin medical. Pentru edificare am tradus prologul cărții Honor Thy Daughter O experiență vindecătoare cu LSD. Cred că nici un om serios nu poate ignora așa ceva.

Alt exemplu din care reiese clar potențialul extraordinar al acestor substanțe este tratamentul tulburării de stress post-traumatic (PTSD). Oamenii cu PTSD trăiesc adesea experiențe de panică sau frică extremă, similară fricii pe care au trăit-o în timpul evenimentului traumatic. O persoană cu PTSD experimentează patru tipuri de dificultăți:

  • Retrăirea evenimentului traumatic – persoana retrăiește evenimentul prin amintiri recurente nedorite, adesea sub forma unor imagini vii sau coșmaruri. Pot exista reacții emoționale și fizice intense cum ar fi transpirații, palpitații la inimă sau panică când este amintit evenimentul.
  • A fi continuu în alertă sau rănit. Persoana are probleme cu somnul, iritabilitate și lipsă de concentrare, se sperie ușor și este permanent în căutarea unor semne de pericol.
  • Evitarea amintirilor despre eveniment – Persoana evită deliberat activități, locuri, oameni, gânduri sau sentimente asociate cu evenimentul traumatic pentru că readuc amintirile dureroase.
  • A fi anesteziat emoțional – persoana iși pierde interesul față de activitățile de zi cu zi, se simte deconectată de prieteni și familie sau simte platitudine și amorțeală emoțională.

Nu este neobișnuit ca persoanele cu PTSD să experimenteze simultan și alte probleme de sănătate mintală. Acestea se pot dezvolta ca răspuns direct la evenimentul traumatic sau urmează stresul post-traumatic. Aceste probleme suplimentare, de obicei depresie, anxietate și consumul de alcool sau droguri sunt mai probabile dacă PTSD a durat o perioadă mare de timp. Sursa

Acum, că e clar despre ce vorbim, iată ce spun cele mai recente cercetări cu privire la eficiența MDMA pentru tratarea sindromului de stress post-traumatic PTSD:

Studiile clinice de faza a doua au arătat că MDMA poate reduce frica și defensivitatea, sporește comunicarea și introspecția și crește empatia și compasiunea, îmbunătățind procesul terapeutic pentru persoanele care suferă de PTSD.

In cadrul studiilor de faza a doua finalizate de către MAPS pe 107 participanți, la două luni după tratamentul de trei ședințe de psihoterapie asistată de MDMA 61% dintre participanți nu s-au mai calificat pentru PTSD. La verificarea de după 12 luni, 68% nu mai aveau PTSD. Toți participanții au avut tulburare PTSD cronică, rezistentă la tratament și au suferit de PTSD în medie pentru 17,8 ani.

Sursa.

 
Pe scurt, acești oamenii s-au chinuit așa cam 18 ani, timp în care au încercat diferite tratamente fără a se vindeca. După doar 3 sedințe de psihoterapie asistată cu MDMA, mai bine de jumătate nu mai aveau PTSD. Dacă cineva apropiat ar suferi acest gen de tulburări, ați prefera să sufere o viață întreagă, sau ați da o șansă acestui gen de tratamente?! Nu mai pomenim de costul plătit de societate pentru un om care ar putea fi vindecat în 3 luni și rămâne bolnav 15 ani… Ei, în condițiile astea cred că nu e chiar o problemă dacă scriu un articol despre cum se reflectă viața și opera lui Alexander Shulghin (descoperitorul MDMA), în harta sa astrologică.
 
 

In încheiere

In final aș aminti că aceste substanţe mai sunt numite enteogene, “care trezesc divinul dinăuntru”, şi că au fost folosite de mii de ani de către societăţile tradiţionale pentru reconectarea cu natura noastră profundă, divină. Prin comparație, eforturile societăţii materialiste moderne de a interzice această clasă de substanţe au doar câteva decenii, nu mai mult de un fir de praf la scară istorică. In mod evident, societatea actuală greșește în multe direcții, oare de ce am avea tocmai aici dreptate? Noi, oamenii moderni și nu vechii greci, indienii din antichitate, nativii nord-americani, triburile din Amazon, etc?

Celebrele Rituri de la Eleusis s-au desfășurat din cinci în cinci ani timp de două mii de ani neîntrerupt, iar la ele participau toate persoanele importante ale vremii, adesea călătorind luni de zile ca să ajungă la Eleusis. Oare ce activitate se poate lăuda lumea modernă că a făcut cu seriozitate, neîntrerupt, hai să nu zic 2000 de ani, dar măcar două sute?

Și, la drept vorbind, când ați mai citit ceva de anvergura experienței lui Chris Bache Deschidere către Mintea Universului de mai jos? Ce vi se pare mai important, starea de conștiință în sine sau felul “neortodox”, aparent lipsit de efort, în care a fost obținută? Lăsând pentru o clipă această nuanță deoparte, ce credeți, lumea în care trăim ar fi mai bună sau mai rea dacă majoritatea oamenilor ar avea acces într-un fel sau altul la acest gen de experiențe? Oricare ar fi răspunsul, eu unul am fost impresionat de acest gen de descrieri, așa că am scris câteva articole despre psihedelice. Mea culpa!
 

Când într-un final am trecut dincolo de domeniul suferinței colective, am intrat într-o stare excepțional de clară, vastă și plină de timp. O simțeam în același timp antică și nelimitată, un câmp de posibilități infinite. În vreme ce mă aclimatizam acestui mediu nou, s-a deschis un cerc în jurul meu care a creat un spațiu care avea să devină o arenă a dialogului dintre mine și mai larga Conștiință. Spre surpriza mea, am descoperit că acel câmp experiențial dinăuntrul cercului răspundea gândurilor mele. Când am descoperit pentru prima dată asta, am avut senzația extatică de a confrunta o Inteligență enormă care o conținea și o înconjura pe-a mea. “Ai dreptate”, îmi comunica, “exact asta se întâmplă”. Am început apoi să-I pun întrebări și Ea a răspuns orchestrându-mi experiența din cerc. Era un proces extrem de subtil.
 
După câteva experiențe de mediere, eram pus în fața unei întâlniri cu un câmp energetic unificat fundamentând întreaga existență fizică. Mă confruntam cu un imens câmp de energie orbitor de strălucitoare și incredibil de intensă. Experiența a fost extrem de solicitantă și a purtat cu sine un aer de confruntare supremă. Această energie era energia singulară care constituia întreaga existență. Toate lucrurile care există erau numai aspecte variate ale acestei Existențe cuprinzătoare.
 
Apoi, totul s-a transformat într-o puternică și emoționantă experiență a Arborelui Cosmic. Energia devenise un imens copac de energie radiantă suspendat în spațiu. Mai mare decât cea mai mare galaxie, copacul era compus în întregime din lumină. Nucleul copacului se pierduse în magnifica imagine, dar ramurile și frunzele erau vizibile în jurul marginilor acestuia. Mă experimentam ca fiind una dintre frunzele lui. Viețile membrilor familiei mele și ale prietenilor apropiați erau frunze grupate în preajma mea, pe una dintre micile ramuri. Din această perspectivă, toate caracteristicile noastre distinctive, tot ceea ce ne făcea indivizii unici care eram, păreau să fie mai degrabă neimportante, aproape variații arbitrare ale acestei energii fundamentale.
 
Am fost purtat în jurul copacului și mi-a fost arătat cât de ușor este să te treci din experiența cuiva în experiența altuia, și într-adevăr era ridicol de ușor. Diferitele vieți din jurul globului erau numai diferite experiențe avute de copac. Alegerea guverna întreaga experiență. Diferitele ființări care erau parte a însăși Ființei nu făcuseră decât să aleagă aceste experiențe variate.
 
În acest punct, eu eram copacul. Nu numai că aveam parte de întregul spectru al experienței sale, dar știam că eu însumi eram această unică și atotcuprinzătoare conștiință. Știam că identitatea Sa era adevărata mea identitate. Experimentam de fapt fluxul neîntrerupt al conștiinței în cristalizări ale întrupării. Experimentam felul în care conștiința se manifestă în forme distincte, rămânând totodată unificată. Știam că la nivel fundamental există doar o singură Conștiință în univers. Din această perspectivă identitatea mea individuală și cea a tuturor celorlalți părea temporară și aproape trivială. Trăirea Adevăratei mele Identități m-a umplut cu sentimentul profund al unei întâlniri numinoase. “Așadar, asta este ceea ce sunt”. Acea libertate era un absolut extaz.
 
Pentru următoarele câteva ore bune, această Conștiință m-a purtat printr-un extraordinar turneu al universului. Era de parcă dorea să-mi prezinte lucrarea Sa. Părea să fie creatorul universului nostru fizic, inteligența sa generativă.
 
Ea “mă purta undeva” sau mă deschidea unei experiențe sau alteia, iar eu ajungeam să înțeleg aspecte ale funcționării universului. De nenumărate ori am fost copleșit de inteligența, magnitudinea, subtilitatea a ceea ce se desfășura în fața mea. “Este incredibil. Încep să înțeleg”. Frumusețea proiectului era de o asemenea manieră încât am fost lăsat în mod repetat fără respirație de ceea ce vedeam. Uneori eram atât de uluit încât mă opream și Ea se întorcea după mine. “Ține pasul, ține pasul”, zicea, încântată de mirarea mea. Uneori nu eram sigur de ceea ce vedeam, iar atunci Ea făcea ceva și totul devenea brusc mai mare și înțelegeam. Apoi mă purta către altceva, și tot așa.
 
Aceste experiențe au fost cele mai extatice, cele mai grozave din punct de vedere cognitiv, experiențele cele mai satisfăcătoare din punct de vedere existențial din viața mea. Ascensiunea în câmpul în care mă aflam acum avea calitatea subiectivă a reamintirii, la fel ca toate experiențele din turneu. Mă retrezeam către nivele ale realității pe care le știusem înainte, însă le uitasem. Eram înălțat în câmpuri de experiență, unul câte unul mai “înalt” și mai “mare”. Cu fiecare tranziție pătrundeam în nivele mai adânci de liniște și pace extaziantă. Era de parcă o amnezie veche de miliarde de ani era ridicată de pe mine, strat după strat. Cu cât îmi reaminteam mai mult, cu atât deveneam mai mare. Valuri după valuri de conștientizare împingeau limitele ființei mele. A-mi aminti mai mult însemna a deveni mai mult.
 
În final am fost strămutat într-o dimensiune cu precădere spațioasă și plină de pace. În vreme ce rememoram această dimensiune, am fost afectat profund de un copleșitor sentiment de întoarcere acasă și am resimțit complet tragedia de a uita această dimensiune pentru atât de multă vreme. Nu pot descrie cât de zguduitor a fost. Am întrebat-o ce se întâmplase și Ea mi-a explicat că părăsisem timpul. Apoi a spus: “Noi nu am intenționat niciodată ca atât de mulți sa fie prinși în timp”. Se simțea de parcă timpul era un simplu experiment dintre multe alte experimente creative ale universului multi-dimensional care îmi era prezentat.
 
Deși fiecare dintre aceste experiențe au fost extraordinare, cel mai răvășitor aspect al sesiunii acesteia nu au fost dimensiunile descoperite ale universului, ci însemnătatea pe care Conștiința o dădea faptului că văd și înțeleg. Ea părea să fie mulțumită să aibă pe cineva căruia să-i arate lucrarea Sa. Simțeam că Ea așteptase miliarde de ani pentru ca conștiința întrupată să evolueze, până în punctul în care în cele din urmă noi să începem să vedem, să înțelegem și apreciem ceea ce am îndeplinit. Am simțit singurătatea acestei Inteligențe care crease o asemenea capodoperă și nu avea pe nimeni care să Îi aprecieze lucrarea, și am plâns. Am plâns pentru izolarea Sa și uimindu-mă de iubirea profundă care acceptase această izolare ca parte a unui plan mai măreț. În spatele creației se află o iubire de proporții extraordinare, și întreaga existență este o expresie a acestei iubiri. Inteligența proiectului universului este egalată de profunzimea iubirii care a inspirat-o.

 
 
ATENȚIE, acest articol are caracter pur informativ!!!
Extras din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, CAPITOLUL II: Sancționarea traficului și a altor operațiuni ilicite cu substanțe aflate sub control național

Art. 2.

(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

Art. 3.

(1) Introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.

Art. 4.

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani.

5 comments

  1. Ba sunt citite si nu promovati drogurile! Poate anumite persoane nu le citesc cu atentie…

    1. Da, cred că unii oameni și-au pierdut exercițiul lecturii și citesc pe sărite. Sau citesc și nu înțeleg sensul unui text.

      Incerc să le înțeleg reproșurile și îi invit să facă ei un site despre astrologie mai bun decât animamundi.ro în care să abordeze teme mai potrivite și mai captivante. Aștept cu mare interes să le citesc ideile și studiile astrologice. Sper să apuc în viața asta.

Leave a Reply to Val Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.