Roata istoriei: Pe urmele Spiritului Vremii

Posted by
Timp de lectură: 27 minute

 
 
Era Vărsătorului (I)
 
 

Ray Grasse

Acest fragment este capitolul 1 din Signs of the Times (2002). Reprodus cu permisiunea autorului.
 
 

Cel care nu se poate vedea în contextul a cel puțin 2000 de ani de istorie, întreaga sa viață e țintuită de zile și săptămâni.
– Rainer Maria Rilke

Imaginați-vă lumea așa cum ar arăta ea din perspectiva unei furnici care hoinărește pentru câteva momente pe scenă în timpul unui spectacol după piesa lui Shakespeare, Visul unei nopți de vară. În jurul dumneavoastră se desfășoară o măreață și multicoloră dramă, abundând în culori exotice, sunete și acțiuni dinamice. Personajele urcă și coboară de pe scenă, și transformări misterioase au loc în fața ochilor dumneavoastră. Însă semnificația întreagă a acestui minunat spectacol vă scapă; din cauza perspectivei limitate, nu puteți înțelege sensul multi-nivelat al spectacolului din fața dumneavoastră, nici nu puteți vedea cum toate aceste elemente diverse se îmbină într-o poveste mai cuprinzătoare. Poate dacă ați putea vedea povestea în întregul ei jucată pe parcursul mai multor acte, ați începe să înțelegeți felul în care aceste acțiuni tranzitorii compun de fapt fațete integrale ale unui tipar mai larg de semnificație.

Într-un fel, situația noastră e exact asta. Ne aflăm hoinărind pe o mare “scenă” – a istoriei. La prima vedere, evenimentele ce se desfășoară în jurul nostru ar putea părea uneori cu nimic diferite de un amalgam haotic de întâmplări aleatorii: o rachetă explodează în aer; un lider mondial e prins într-un scandal cu o tânără domnișoară; tehnologia noilor computere ia cu asalt lumea. La prima vedere, nu există prea multe elemente care să sugereze că astfel de întâmplări ar purta o semnificație mai profundă sau că ar fi subtil interconectate. Însă la fel ca în cazul furnicii, problema noastră s-ar putea să fie una de proximitate – suntem prea aproape de acțiune ca să înțelegem ce se întâmplă. Dacă perspectiva noastră ar fi îndeajuns de largă, poate că am vedea că aceste evenimente izolate fac parte dintr-o poveste mai mare în desfășurare.

Pentru cercetătorul ezoteric, înțelegerea acestei povești mai largi rezidă în ideea Marilor Ere. În prezent, umanitatea se află, cum s-ar zice, “între acte” – părăsim încet-încet Era Peștilor și ne apropiem de Era Vărsătorului. Asemeni deplasării unor imense plăci tectonice adânc în inconștient, această tranziție epocală a început deja să se manifeste ca o serie de schimbări istorice în lume, în timp ce simbolurile ordinii vechi lasă loc celor ale ordinii celei mai noi, și atenția noastră este transfigurată de un alt set de probleme și valori.

În paginile ce urmează [ale cărții Signs of the Times], voi explora felul în care această mare schimbare de eră a început deja și ne afectează lumea. Cuprinzând povestea mai largă din culisele prezentului, putem dobândi o orientare mai bună cu privire la locul în care ne aflăm și unde ne îndreptăm în mileniile viitoare. La ce ne putem aștepta de la următoarea Mare Eră? Așa cum vom vedea, deja primele indicii sunt chiar în fața ochilor noștri, numai că sub formă de “sămânță”. La fel cum trăsăturile distinctive ale adultului sunt deja prezente în copilărie, tot așa temele arhetipale are următoarei Mari Ere se manifestă deja în această lume pentru cei care au ochi să vadă. Însă înainte de a începe explorarea acestui subiect, să ne oprim un moment asupra felului în care funcționează aceste Mari Ere.
 
 

Cum lucrează Marile Ere?

Conceptul de Mare Eră este bazat pe un fenomen pe care astronomii îl numesc precesia echinocțiilor. În prima zi de primăvară a fiecărui an, numită de astronomi echinocțiul vernal, ziua și noaptea sunt egale. Pentru astrologi, acest eveniment anual a fost considerat ca unul de mare importanță, un timp de echilibrare, un timp al noilor începuturi, când proverbiala “fisură dintre lumi” se deschide și umanitatea este mai receptivă la influxul de energii cosmice ale universului. (vezi figura 1-1).

Figura 1-1. Precesia echinocțiilor
Doctrina Marilor Ere izvorăște din fenomenul astronomic numit Precesia Echinocțiilor. În fiecare an, în prima zi a primăverii (echinocțiul vernal), soarele răsare peste constelația plasată pe traiectoria sa anuală. Însă datorită variațiilor axei Terrei, acest punct vernal se mută câte puțin cu timpul, mișcându-se înapoi prin cele doisprezece constelații ecliptice de-a lungul a aproximativ 26.000 de ani. În prezent acest punct părăsește zodia Peștilor și intră în Vărsător, dând naștere la ceea ce se cheamă “Era Vărsătorului”.

De fiecare dată când se întâmplă asta, Soarele se suprapune peste o anumită constelație din grupul de stele amplasate în dreptul traiectoriei sale anuale, numită de astronomi ecliptică. Chiar dacă strălucirea Soarelui face imposibilă distingerea constelației aflate dincolo de acest punct, pentru astronomi nu este greu să o afle. Pentru cei cu “minte astrologică”, acest punct celest este considerat un reper important ce poartă indicii cheie pentru valorile, visele și motivațiile umanității.

Datorită oscilației lente a axei Pământului de-a lungul timpului, acest punct vernal își schimbă treptat poziția pe cer, mișcându-se prin constelații cu o viteză de un grad la fiecare șaptezeci și doi de ani. În medie, pentru a traversa o constelație acest punct are nevoie de puțin peste 2.100 de ani, perioadă care constituie o Mare Eră 1 . În decursul a aproximativ 26.000 de ani, el completează un ciclu complet prin cer, formând ceea ce este cunoscut drept un An Cosmic (Great Year) (vezi figura 1-2).

Cum poate un fenomen astronomic ca acesta să afecteze viața oamenilor de aici de pe Pământ? Pentru a explica acest lucru, trebuie să înțelegem mai întâi unele din mecanismele de bază ce stau la baza astrologiei.

În nucleul său, astrologia este bazată pe un fel de a gândi lumea de natură simbolică și sincronică. Un mod prin care putem explica această natură duală este printr-o analogie. De mii de ani, triburile indigene din cele două Americi au acordat o atenție sporită evenimentelor aparent “întâmplătoare” din mediul înconjurător care se petrec la nașterea unui copil. Dacă în preajma momentului venirii pe lume a copilului era văzută alergând o căprioară, acel copil se numea “Căprioara Alergând”, după credința că acest eveniment reprezenta un indicator important al destinului și caracterului acelui copil. Puterea acestei imagini nu era de găsit în anumite energii ascunse sau “raze” ce emanau de la acea căprioară către copil, ci în adecvarea simbolismului ei la acel moment din timp, indicând un fir din pânza mai largă de semnificație ce înconjura copilul și mediul său la momentul respectiv.

Astrologia se bazează pe o presupoziție similară. De exemplu, atunci când trasează un horoscop, astrologul include mai multe feluri de date, printre care pozițiile planetelor în zodii la momentul nașterii, relațiile geometrice dintre aceste corpuri cerești (numite de astrologi “aspecte”), și zonele precise ale cerului în care se află planetele în acel moment (numite “case”). Ca un model de bază al destinului persoanei, horoscopul oferă astrologului o înțelegere a potențialului vieții și caracterului acelei persoane. De asemenea, prin examinarea felului în care aceste configurații natale sunt afectate de mișcările continue ale planetelor pe cer în timpul vieții persoanei [numite tranzite], astrologul poate prezice tendințe generale ale experiențelor interioare și exterioare din multe domenii ale vieții acelei persoane.

Figura 1-2. Cercul Marilor Ere din 10.000 î.Hr până în 14.900 d.Hr.
Începutul exact și sfârșitul fiecărei Ere sunt lucruri extrem de disputate; datele indicate aici sunt aproximative. Fiecare Eră își are propriile calități și corespondențe simbolice, reflectate în manifestările istorice din perioadele respective.

Însă nimic din toate acestea nu se întâmplă datorită vreunei energii sau forțe emanate de stele către Pământ (asta nu neagă că s-ar putea ca la un anumit nivel să fie implicate energii). Astrologia funcționează mai degrabă mulțumită simbolismului inerent al acestor tipare celeste. La fel cum apariția căprioarei era un semn ce reflecta destinul copilului, tot așa configurațiile de la momentul nașterii cuiva oferă o privire în destinul individului, însă una scrisă în limbajul simbolurilor.

“Cum e sus, așa și jos”, spune o axiomă antică. Fiecare dintre noi este o reflecție a cosmosului de la momentul nașterii noastre, iar în acest sens suntem sincronizați cu (synchronous with) lumea largă din jurul nostru. S-ar putea ca o persoană născută cu Jupiter în aspect armonios cu Venus să se simtă norocoasă în dragoste sau în privința banilor; totuși, această semnătură planetară nu produce această calitate arhetipală în viața lor, ci mai degrabă o simbolizează sau oglindește.

Privind dintr-o perspectivă mai largă, astrologia sugerează că ideea acestei armonii universale cuprinde toate fenomenele; stelele și planetele sunt doar fire dintr-o țesătură universală a afinităților, care strânge laolaltă tot ce există în lumile exterioare și interioare. După cum susținea filosoful neoplatonic Plotin, stelele au o semnificație pentru viața noastră în aceeași măsură în care orice lucru are o semnificație, la fel ca păsările zburătoare ale cerului, sunetele emanând în jurul nostru, și chiar oamenii pe care îi întâlnim neașteptat în plecările și venirile noastre. Universul nostru este unul fundamental sincronic, în care totul se împletește într-un strâns acord. Asemeni unei piese de teatru elaborate cu grijă, toate evenimentele se îmbină formând o țesătură complexă de semnificație, fiecare element fiind legat de altul în mod exact și complementar. Cei cu un ochi pentru simboluri pot distinge aceste tipare, interpretând corespunzător conexiunile lor subtile.

“Mecanismul” Marilor Ere poate fi înțeles în același fel. Mișcarea punctului vernal într-o altă constelație nu provoacă schimbări pe Pământ, ci mai degrabă le oglindește. “Efectul” sau “mecanismul” implicat aici este unul ce ține de sincronicitate sau coincidența semnificativă. Aceștia sunt termenii utilizați de Jung pentru a defini fenomenele disparate la prima vedere, dar care totuși par să survină mână-n mână, ca într-un cadru mai larg de semnificație. După cum afirmă reputatul astrolog Robert Hand:

Constelația Peștilor nu indică anumite evenimente datorită vreunor “radiații” ale stelelor fixe care o compun. De fapt, constelația Peștilor îmbracă forma pe care o are deoarece conștiința este predispusă să proiecteze asupra ei o anumită “dramă”. Drama survine în psihicul fiecărei persoane ce trăiește la momentul apariției sale. Efectul acesteia asupra fiecărei persoane operează cumulativ, generând un efect la scară culturală. … Cauzalitatea nu-și are locul aici, însă forma universului fizic evoluează într-o manieră paralelă cu forma universului psihic dinlăuntrul nostru. Ne creăm universul, care la rândul său ne recreează în felul său de a vedea imaginea noastră (in its image of our image). (Hand, 1982).

Pentru ezoteriști, fiecare dintre cele douăsprezece Mari Ere reprezintă un principiu arhetipal universal al conștiinței, fiecare având calitățile și seturile sale de corespondențe unice. Odată cu ivirea unei noi Mari Ere, ies la iveală diferite impulsuri din psihicul colectiv, iar o serie de teme și simboluri înrudite se constelează sincronic în cultură.

De exemplu, în Era Berbecului, am observat ascendența în lume a unui impuls mai asertiv și mai egoist, odată cu el ivindu-se imperii și nenumărați lideri militari, precum și un accent asupra simbolismului inerent berbecului (animalul asociat zodiei cu același nume). În timpul Erei Peștilor s-a răspândit o abordare mai emoțională a lumii, care a determinat, printre altele, apariția unei religii mondiale având în centru simbolul peștelui. În ambele cazuri motivația este existența unei armonii întrepătrunse între Cer și Pământ. După cum scria astrologul Robert Hand, “forma universului fizic evoluează într-o manieră paralelă cu forma universului psihic dinlăuntrul nostru.” Arhetipurile ce ies la iveală în timpul fiecărei Ere sunt elemente dintr-o matrice de semnificație constituită laolaltă [cu ele], cuprinzând universul și pe noi înșine, în timpul evoluției noastre prin diferite stadii ale conștiinței.

Însă deoarece conștiința umană este parte din ecuație, semnificațiile și manifestările Marilor Ere nu sunt fixate pentru eternitate de la un ciclu la altul. Erele sunt declanșatori cosmici ce activează potențialele umane latente la orice nivel ne-am afla, iar aceste potențiale se pot schimba radical de-a lungul timpului. Ca să folosim o analogie simplă, felul în care un anotimp – să zicem, toamna – este experimentat de o sămânță proaspăt plantată de măr va fi complet diferit de felul în care va fi experimentat de un măr plantat acum 25 de ani! Deși ciclul anotimpurilor este în esență același în ambele cazuri, răspunsul formei de viață ce îl experimentează diferă în funcție de maturitatea ei, mai ales dacă ne gândim la faptul dacă va rezulta sau nu un fruct.

Astfel, Era Vărsătorului are o serie de semnificații arhetipale care ne predispun să gândim sau să acționăm în anumite feluri, însă nu ar strica să ținem minte că au existat cel puțin două sute de Ere ale Vărsătorului în ultimele 5 milioane de ani. Ar fi naiv să credem că Era Vărsătorului experimentată de neandertali a fost exact ca aceasta care urmează pentru noi. Erele poartă fiecare “fructul” corespunzător nivelului de conștiință ce se ridică să o întâlnească. Ideea aici este că Erele nu cauzează specific acțiuni, ci servesc numai la sincronizarea cu devenirea potențialelor noastre latente.

Scopul nostru este, deci, să înțelegem aceste tipare cuprinzătoare din mileniile viitoare și intervalul de expresii posibile în viitorul nostru. În această carte [Signs of the Times], sugerez că există trei chei fundamentale (skeleton keys) ce permit înțelegerea dinamicilor arhetipale ale Erei Vărsătorului, care se vor revela drept laitmotive pe parcursul acestui studiu:

  • Simbolismul elemental al semnelor zodiacale
  • Polaritatea Leu/Vărsător
  • Zodia Vărsătorului în sistemul ezoteric al chakrelor

Pentru început, să ne concentrăm asupra celor patru “elemente” și relației lor cu dinamica Marilor Ere.
 
 

Simbolismul Elemental al Semnelor Zodiacale

Filosofia astrologică susține că cele douăsprezece semne ale zodiacului se împart după patru elemente primare sau calități originare (seed qualities) – pământ, apă, aer și foc. Ca simboluri, ele comportă asupra celor patru stări de conștiință ce stau la baza experienței umane (vezi figura 1-3). De exemplu, elementul pământ (asociat zodiilor Taur, Fecioară și Capricorn) ține de calitatea înrădăcinării (groundedness) în viața cotidiană în sensul de capacitate a persoanei pentru gândire și acțiune practică. Când spunem că cineva este “pământean” (earthy) sau “cu picioarele pe pământ”, îi reafirmăm acordajul său la realitățile manifeste. Dacă ar fi să alegem o profesie care simbolizează cel mai bine acest pricipiu, aceasta ar fi cea de fermier sau sculptor, ambele reflectând o înclinație pentru lucrul cu materiale și resurse tangibile.

Figura 1-3. Cele Patru Elemente
Astrologii susțin că cele douăsprezece semne ale zodiacului reprezintă variații ale celor patru principii fundamentale numite elemente – pământ, apă, foc și aer. Putem înțelege aceste principii ca simbolizând stări arhetipale de conștiință: pământul este asociat practicalității și felului de-a fi “cu picioarele pe pământ”, apa este asociată afectivității, focul acțiunii și conștiinței impulsive în cel mai fundamental sens, iar aerul e asociat gândirii și raționalității.

Spre deosebire de natura mai rezervată, conservatoare a pământului, elementul foc (zodiile Berbec, Leu și Săgetător) este rudă apropiată cu natura dinamică a entuziasmului și asertivității. Asemeni unui copil propulsându-se în lume și spunând “Iată-mă!”, focul reflectă emergența unei conștiințe primordiale de sine (primal self-awareness) care se hrănește cu senzația tare a acțiunii pur impulsive. Când spunem că cineva are un temperament aprins, indicăm în personalitatea sa această calitate elementală. O profesie care întrupează acest principiu ar fi una în industria divertismentului (show-business perfomer) sau cea de atlet, deoarece acestea exprimă anumite calitățile similare de acțiune dinamică laolaltă cu o capacitate pentru afirmare încrezătoare în lume.

Elementul apei (zodiile Rac, Scorpion și Pești) este asociat emoțiilor și capacității persoanei de a experimenta emoția în relațiile cu ceilalți. Cum vă simțiți în acest moment? Cât de bine empatizați cu cei din jurul dumenavoastră? Abilitatea de a observa acești factori depinde de acordajul la elementul apei. Când un film extrem de sentimental apare în cinematografe, spunem că oamenii care-l privesc vor plânge / se udă (“water up”) la cele mai importante scene. Aici o figură potrivită pentru a exprima această energie elementală ar putea fi o mamă gătind pentru o familie mare; asta indică natura hrănitoare (nurturing) asociată apei. Un muzician absorbit de muzica sa simbolizează de asemenea calitatea de simțire pură manifestată prin acest element.

Al patrulea este elementul mental al aerului (zodiile Gemeni, Balanță și Vărsător). Aceasta este energia astrologică asociată raționalității, abilității noastre de a comunica cu ceilalți. Când cineva este prins în gândurile sau idealurile sale, spunem că acesta este “cu capul în nori” sau că e “aerian”. Un simbol potrivit pentru această energie este reporterul de știri sau scriitorul, datorită marii preocupări a acestui element cu informația și comunicarea.

Din străvechi timpuri, astrologii consideră că există o corespondență strânsă între simbolismul Marilor Ere și evenimentele istorice asociate acestora. Pentru a o ilustra, să trecem sumar în revistă ultimele ere și câteva ilustrații posibile ale acestei corespondențe, folosind ca punct de plecare semnificația elementului asociat fiecărei zodii.
 
 

Era Taurului: Elementul Pământ (4.200 – 2.100 î. Hr.)

Întrucât această Eră a fost guvernată de elementul pământ, ea a fost o perioadă a terasamentelor și construcțiilor monumentale fără precedent, exemplificată poate cel mai bine de piramidele din Egipt. În istoria Egiptului, aceasta este perioadă numită deobicei “Vechiul Regat” (2.686-2.181 î.Hr .), și se consideră în general că reprezintă punctul de vârf al culturii egiptene în ceea ce privește frumusețea și rafinamentul. În timpul Erei Taurului, constructorii au dobândit o măiestrie în lucrul cu materia care încă uimește prin abilitatea de a prelucra unele dintre cele mai dure roci care există. E greu să privim astfel de realizări și să nu fim siderați de ce au reușit acești sculptori antici; se presupune – folosind numai unelte rudimentare. Însă la fel de impresionantă este senzația de calm etern oferită de multe dintre aceste artefacte și monumente, o calitate ce reflectă latura estetică a zodiei Taurului.

În terminologia astrologică, Taurul este semnul cel mai puternic asociat calităților de durabilitate și consistență, așadar este de asemenea potrivit că multe dintre creațiile din această perioadă au rămas intacte până în prezent. De pildă, Marea Piramidă din Egipt, care provine din această perioadă, este singura dintre cele Șapte Minuni ale Lumii care încă stă în picioare. Această durabilitate este de asemenea reflectată în această Eră de obsesia egiptenilor cu mumificarea, o artă medicală ce urmărea să conserve trupul pentru eternitate.

Din punct de vedere simbolic, Taurul este asociat animalului cu același nume, iar în această perioadă întruchipările taurilor au proliferat în multe culturi. De exemplu, cultul taurului a căpătat o largă răspândire în India, Creta și Mesopotamia. În Egipt, acesta e limpede mai ales prin cultul Hathor din Vechiul Regat, în imagini ce o înfățișează pe Hathor, zeița cu coarne, ca o vacă celestă; aceste imagini datează aproximativ din 4.100 î. Hr. Unii cercetători ai Bibliei consideră că în cultura ebraică primul zeu al acestui popor a fost o zeitate-taur. 2

Elementul pământ este înțeles par excellence ca un simbol al fundațiilor. Corespunzător, perioada 4.200-2.100 î. Hr este văzută de mulți ca marcând începutul civilizației moderne, datorită ascensiunii societăților urbane stabile preocupate cu strângerea averilor și resurselor. Agricultura la scară largă și creșterea animalelor au jucat un rol important în această Eră. Astrologul Alice O. Howell adaugă o observație interesantă despre această perioadă atunci când înfățișează felul în care conceptele noastre moderne de bani și avere au rădăcini lingvistice în obiceiurile economice ale acestei Ere. Când vorbim de capitalism, de pildă, noi ne referim inconștient – într-un sens etimologic – la noțiunile anterioare de “capete” (latină: caput) de vite și șeptel (livestock). Observați de asemenea cum vorbim despre “bursă” (stock market; în română sensul acestei expresii este dublu: “bursă” și “obor”), sau cum zicem că piața este în creștere (bullish) (Howell, 1990).
 
 

Era Berbecului: Elementul Foc (2.100 î.Hr. – 1 d.Hr.)

Odată cu trecerea de la Taur la Berbec observăm o transmutare de la elementul pământ la elementul foc, principiul conștiinței egotice energice și asertive. În timpul Erei Berbecului, se remarcă un accent cuprinzător pe cuceriri militare și imagistică de război în texte clasice precum Bhavagad-Gita în India, Iliada în Grecia și Torah evreiască. Această perioadă a fost martoră înființării marilor imperii din Egipt, Grecia și Roma și faptelor războinicilor istorici precum Alexandru cel Mare sau Ramses al II-lea. În China s-au ridicat imperii precum cel al lui Shih Huang Ti care a unit provinciile conflictuale de pe teritoriu în 221 î.Hr.

Așa cum Era anterioară a Taurului s-a manifestat printr-o filtrare a sensibilității spirituale prin principiul pământului, tot astfel și Era Berbecului a dat naștere în imagistica religioasă unei tendințe către o preeminență a focului. De exemplu, în vremea când obiceiurile iudaice interziceau descrierile personalizate ale lui Dumnezeu, ni se spune că Moise l-a întâlnit pe Domnul sub forma unui tufiș arzând. În timpul acestei Ere, zoroastrianismul punea accent pe importanța ritualurilor cu foc, în timp ce în Egipt, Akhenaton înființa un nou ordin religios bazat pe adorarea Soarelui, numit Aton.

Așa cum Era Taurului a fost martoră unei proliferări a imaginilor înfățișând tauri, tot astfel cu simbolismul berbecilor în Era Berbecului. De exemplu, exact în perioada de ajun al Regatului Mijlociu din Egipt (aproximativ 2000-1786 î.Hr.) a avut loc o trecere bruscă de la zeul-taur Montu la zeul-berbec Amon. De asemenea, Alexandru cel Mare era adesea înfățișat cu coarne de berbec. Marcând simbolic trecerea într-o nouă eră, imaginile înfățișând tauri uciși au devenit proeminente în timpul acestei Ere, ca de exemplu în cadrul religiei mithraice a Persiei sau, în Vechiul Testament, povestea lui Moise care i-a admonestat pe israeliți pentru devoțiunea lor stăruitoare pentru un vițel de aur (o imagine Taur).

Însă la fel ca în cazul tuturor Erelor, manifestările exterioare precum acestea sunt toate simboluri ale unor transformări interioare din psihicul colectiv. Ca atare, imaginile larg răspândite înfățișând cuceriri militare și foc din timpul acestei ere pot fi văzute ca ecouri ale unei treziri interioare a conștiinței egotice survenind pentru mulți de pe glob.

De exemplu, psihologia modernă ne spune că una dintre funcțiile principale ale unui ego dezvoltat este abilitatea sa de a organiza și controla energiile de altfel haotice și turbulente ale psihicului. Efortul marilor imperii din această perioadă de a cuceri și îndepărta culturile “barbare” și de a le aduce sub control centralizat pot fi văzute ca oglindind sincronic faptul că a avut loc o consolidare lăuntrică a ego-ului uman. 3 Într-o manieră similară, ascensiunea religiilor monoteiste în rândurile evreilor și egiptenilor în această perioadă reflectă o trezire egoică prin comasarea mai multor zei într-unul singur. Ținând cont de faptul că una dintre frazele cheie asociate de astrologi cu Berbecul este “EU SUNT!”, e interesant că una dintre religiile acestor vremuri – iudaismul – venera un Dumnezeu cu numele “EU SUNT”.
 
 

Era Peștilor: Elementul Apă (1 d.Hr. – 2.000 d.Hr.)

Printre manifestările Erei Peștilor se numără ascensiunea unei religii globale având în nucleul ei mai ales simboluri acvatice: botezul, mersul pe apă, transformarea apei în vin și așa mai departe. Într-adevăr, pentru cel ce studiază simbolismul astrologic, creștinismul oferă o sumedenie de corespondențe cu zodia Peștilor. De exemplu, scripturile creștine vorbesc pe larg despre pescari, vin, ajutarea asupriților și proscrișilor societății, spălarea picioarelor – toate simboluri ale Peștilor. Unul dintre miracolele definitorii ale lucrării lui Hristos a fost hrănirea unei mulțimi cu doi pești și cinci pâini. La un nivel mai subtil, faptul că în Vinerea Mare la catolici se mănâncă pește este asociat de unii cu faptul că Vineri este guvernată de Venus, planeta “exaltată” (care își atinge expresia optimă) în Pești.

Au fost aceste corespondențe intenționate de părinții Bisericii sau apariția lor a fost una pur sincronică? Cercetătorii n-au căzut de acord asupra acestui punct, deci s-ar putea să nu știm niciodată. Însă în orice caz, putem studia aceste simboluri pentru a descoperi ce revelează ele despre dinamicile arhetipale ale vremii. Privite ca întreg, ele ne spun că umanitatea învăța să relaționeze cu divinul și lumea largă printr-un filtru emoțional. În dimensiunea sa mai constructivă, acest lucru a adus un nemaiîntâlnit element de compasiune și credință în societate, mai ales în societatea creștină. Remarcăm emergența unei sensibilități spirituale care vorbește despre “întoarcerea celuilalt obraz” în fața dușmanilor și nu distrugerea lor. Am putea spune că aici a avut loc o trecere de la Roma la amor.

Într-o notă mai negativă, aceeași accentuare a afectivității a dat naștere unui spirit dogmatic și persecutant în religiile acestei Ere. Peștii sunt intens preocupați de chestiuni ce țin de credință. Cu toate acestea, dusă la extrem, această preocupare poate conduce la fanatism, fățărnicie și nevoia de a stabili coordonate absolute pentru tot ce va urma. În cea mai rea dimensiune a sa, Era Peștilor a fost o eră a intoleranței religioase, în care unor populații numeroase li se cerea să demonstreze o loialitate necondiționată față de un sistem de credință monolitic, după cum arată mare parte din creștinătate și islam în această perioadă.

Unul dintre simbolurile frapante observate în creștinătate este imaginea sa centrală – răstignirea. E revelator să ne gândim că vreme de aproape două mii de ani cultura Occidentală s-a definit în mare parte pornind de la imaginea unui om atârnat pe o cruce, torturat și ucis în cel mai înfiorător mod. Însă privind arhetipal, această unică imagine nucleară conține tot ce e mai bun și mai rău din moștenirea Peștilor. Negativ, răstignirea exprimă calități tipice Peștilor precum compătimirea de sine, masochismul, vina și martiriul. Acestea reflectă principiul dizolvant al apei, însă direcționat într-o manieră mai distructivă, auto-sacrificatoare.

Din anumite puncte de vedere Era Peștilor ar putea fi numită ultima eră a nevrozei. De pildă, în această eră mulți au simțit că suferința și vina sunt oarecum sinonime cu spiritualitatea. Acesta este întocmai tipul de iluzie ce survine atunci când egoul este nesănătos sau neîntemeiat, și astfel se vede atras către emoțiile corozive, dizolvante ale sufletului.

Însă răstignirea are de asemenea o interpretare pozitivă. După cum spun ezoteriștii, Peștii sunt asociați simbolic cu transcendența egoului și sacrificarea intereselor personale în slujba unui ideal mai înalt. Ca ultim semn în zodiac (după mișcarea în sens invers acelor de ceas a Soarelui), Peștii reprezintă stadiul final al evoluției sufletului, în care granițele personalității au început să se dizolve, sufletul contopindu-se cu oceanul cosmic al existenței. Aceasta este semnificația cea mai înaltă a răstignirii: principiul sacrificiului, credinței, devoțiunii profunde. Este elementul acvatic în cea mai rafinată formă. Câteva exemplificări ale acestei dimensiuni înalte a Peștilor sunt Sf. Francisc de Assisi, sau idealurile cavaleriei și iubirii curtenitoare, cu etosul lor pătruns de abnegație și idealism, care au apărut în epoca medievală.

Era Berbecului aducea o trezire a egoului orientat exterior, însă Era feminină a Peștilor a venit cu un nemaiîntâlnit simțământ de interioritate sau introversiune. În termeni religioși, acest lucru a fost cel mai limpede în accentul creștinătății asupra reflecției sau conștiinței morale, contrabalansat de emergența unei noi stări de vină de-a lungul societății Occidentale. Înainte de creștinism, cu greu găsim ceva de ordinul conștiinței [morale] sau “păcatului”, așa cum le înțelegem noi astăzi. De exemplu, grecii antici aveau o înțelegere mai mecanică și exterioară a relației lor cu zeii decât avem noi acum. Atunci când se comiteau nelegiuiri, făptașul se căia pentru ele nu datorită vreunui simțământ lăuntric de vină, ci mai degrabă credinței că ar fi căpătat un fel de “pată” care putea fi eliminată printr-o jertfă corespunzătoare. (Dickinson 1966).

La exterior, acest nou simț al interiorității s-a oglindit în ascensiunea unor calități arhitecturale precum cupola și arcada, atât de importante în moscheile islamice și structurile precum Panteonul din Roma. Această interioritate s-a făcut simțită de asemenea prin apariția pupilelor pe ochii statuilor romane, pe la începutul acestei Ere. Dacă analizăm busturile antice ale romanilor și grecilor timpurii, descoperim că ochii lor nu aveau pupile. Ca simboluri, transformări artistice precum acestea au semnalat în perioada de început a creștinătății deschiderea unei noi lumi a emoțiilor, un eveniment care avea să facă posibilă în cele din urmă nașterea psihologiei moderne. 4
 
 

Era Vărsătorului: Elementul Aer (2.100 d.Hr. – 4.200 d.Hr.)

Cea mai frecventă întrebare referitor la Era Vărsătorului este: “când începe?”. E ca și cum am încerca să determinăm când începe răsăritul. Vorbim de momentul în care cerul dimineții începe să strălucească sau de momentul în care soarele apare la orizont? Aceeași problemă apare și în cazul înțelegerii intervalului de timp al unei Ere. Aceasta nu începe într-o anumită zi sau an, ci se dezvoltă treptat în decursul mai multor secole. De aceea, chiar dacă Era Vărsătorului probabil că nu va debuta complet în următoarele secole (majoritatea estimărilor sugerând perioade din intervalul 2.100-2.800 d.Hr.), pe parcursul acestei cărți [Signs of the Times] vom aborda multe exemple ce sugerează că simbolurile sale se manifestă deja în lumea noastră. Internetul și călătoriile în spațiu sunt două exemple pe care le vom analiza în detaliu.

Semnificația mai profundă a unei Ere poate fi înțeleasă prin studiul elementului fundamental implicat. În cazul Vărsătorului, influența aerului este dominantă. Acest lucru este reflectat în mod literal de ascensiunea fulminantă a tehnologiei de aviație din ultimele două secole; oamenii învață din ce în ce mai bine să stăpânească tărâmul aerului, nu doar prin aviație ci și prin construcția clădirilor din ce în ce mai înalte, care ne permit să trăim mult mai sus față de nivelul pământului. În mass-media se utilizează metafore ce reflectă această transmutație elementală. Emisiunile sunt în direct (on air) iar posturile emit pe undele aeriene (taking it to the airwaves).

La fel ca în cazul altor ere, astfel de simboluri exterioare sunt numai reflexii ale unei schimbări lăuntrice având loc în cultura noastră, una ce ține de trezirea minții în evoluția conștiinței umane. Înțeles simbolic, aerul este mediul prin care ne comunicăm gândurile și ideile, și elementul asociat raționalității și gândirii. Asta înseamnă că Era Vărsătorului va găzdui fără îndoială progrese majore în privința creșterii intelectuale a umanității, însă, desigur, pe mai multe nivele de sofisticare. Termeni precum “superautostrada informației” și “revoluția informației” sunt două exemplificări ale felului cum influența iminentă a Vărsătorului a început deja să ne propulseze lumea către noi valori și moduri de experiență mentale. Separarea modernă a Bisericii de Stat este încă o dovadă a despărțirii minții noastre raționale de preocupările dogmatice și emoționale ale Erei Peștilor.

O cheie esențială pentru înțelegerea semnificației Vărsătorului rezidă în ceva la care am făcut aluzie anterior, mai precis, faptul că fiecare element se repetă de trei ori pe întinderea zodiacului. De aceea există trei semne de pământ, trei de apă, trei de foc și trei de aer. În fiecare expresie a unui element vedem același principiu elemental în mai multe feluri subtil diferite. Pentru a ilustra acest lucru, să ne aplecăm asupra triadei semnelor de aer: Gemeni, Balanță și Vărsător.
 
 

Cele Trei Faze ale Elementului Aer

Dată fiind natura progresivă a zodiacului, fiecare semn zodiacal reflectă procesele mentale (the workings of the mind) într-o manieră mai largă și mai impersonală. De exemplu, în cazul Gemenilor rațiunea se exprimă în cea mai personală formă, prin mecanismele minții cotidiene și formelor obișnuite de comunicare. În Balanță, raționalitatea elementului aer se manifestă într-o manieră interpresonală, printr-o mentalitate orientată către interacțiunea cu ceilalți în contexte sociale extinse. Un exemplu ar fi profesorul stând în fața clasei ori un om de vânzări negociind cu clienții.

Însă în Vărsător vedem elementul rațional al aerului exprimându-se prin cele mai impersonale contexte posibile, către colective din ce în ce mai mari, poate chiar cosmosul. De aceea, Vărsătorul ar putea fi descris ca principiul rațiunii cosmice sau minții cosmice, abilitatea de a percepe sau face legături de cel mai abstract și mai cosmic fel. Vărsătorul nu se preocupă doar cu idei și relații teoretice, ci de asemenea cu idei și relații de amploare globală sau universală.

Din acest motiv, e limpede că în Era Vărsătorului ne vom preocupa cu o cunoaștere extrem de cuprinzătoare și având o natură colectivă. Un exemplu perfect este știința modernă. Știința nu se focalizează pe ideile și sentimentele omului de știință, ci în sine urmărește să dezvăluie acele legi sau principii care se aplică oriunde și oricând. Remarcăm deja această manieră impersonală manifestându-se în felul în care nenumărați oameni au legături sociale și fac parte din rețele ce se extind pe distanțe imense, așa cum se întâmplă prin intermediul internetului și televiziunii [cartea este scrisă înainte de apariția rețelelor sociale]. Aceste tehnologii le permit oamenilor de pe glob să comunice unii cu alții, însă într-o manieră mai cerebrală.

Figura 1-4. Cele Trei Zodii de Aer
Zodiacul conține trei semne diferite de aer, fiecare reflectând mecanisme din ce în ce mai expansive ale minții. În Gemeni, rațiunea are un pronunțat caracter personal și cotidian, și am putea exemplifica asta printr-o conversație obișnuită cu un prieten ocazional (casual friend) sau cu o rudă. În Balanță, descoperim că mecanismele minții se apleacă acum asupra unor preocupări mai impersonale; de exemplu: un profesor ce ține o prelegere în fața unei clase, sau un vânzător discutând cu un [potențial] client, cazuri în care ideile vehiculate au un caracter mai degrabă informal și neafectiv. În fine, în Vărsător vedem cum mintea atinge cele mai impersonale și cosmice dimensiuni, în care ideile se despart în mare parte de elementele emoționale și subiective. Un exemplu perfect de rațiune tip Vărsător ar fi știința, care urmărește să dezvăluie adevărurile universale ce stau la baza lumii noastre.

Strămutarea orientării către expresia aerului tipică Vărsătorului stă, fără îndoială, în spatele fenomenului fascinației crescânde față de spațiul cosmic și explorarea lui, după cum reiese din filmele Star Wars sau 2001: A Space Odyssey sau seriale precum Star Trek. Opere ca acestea capturează spiritul emergent al “năzuinței către stele”, atât de specifică Vărsătorului. Mai departe în carte [Signs of the Times] vom explora în mai mare detaliu acestea și alte aspecte ale schimbării de paradigmă asociate Vărsătorului.
 
 

Simboluri ale tranziției pe muchie de Vărsător

Cu un picior în Era Peștilor și celălalt în Era viitoare a Vărsătorului, ne aflăm prinși între două sisteme de valori ce contrastează radical și uneori chiar intră în conflict. Dacă Marile Ere reprezintă o dramă shakespeariană de proporții cosmice, atunci noi am pășit pe scenă exact în intervalul dintre acte, cum s-ar spune, când recuzita și fundalurile au început să fie înlocuite cu altele noi. Un efect al traiului în această stare limită de “între” este ascensiunea mai multor forme tranziționale – evenimente care sunt simbolic hibrizi între energiile Peștilor și Vărsătorului. Iată câteva exemple de astfel de hibrizi din vremurile recente:

Televanghelismul: Ce se întâmplă când creștinismul de școală veche în stilul Peștilor se întâlnește cu tehnologia mass-media caracteristică Erei Vărsătorului? Un efect este fenomenul exclusiv modern al televanghelismului, prin care pastorii pun la lucru fructele tehnologiei globale pentru a răspândi evanghelia mântuirii unui public nemaivăzut de numeros.

Dezbaterea cu privire la avort: Atunci când o Eră se ciocnește cu următoarea, poate avea loc un conflict violent de valori și ideologii iscat de ambele părți ale baricadei. Un exemplu clar al acestui fapt este controversa modernă pe marginea avortului. Pe de-o parte există baricada majoritar creștină a celor “pro-viață” ce reprezintă forțele Erei Peștilor, prin exprimarea simpatiei față de nenăscuții neajutorați. De cealaltă parte avem tabăra “pro-alegere”, reprezentând forțele Vărsătorului, care susțin dreptul individual de a-ți alege propria soartă. De-a lungul anilor n-a existat compromis semnificativ între cele două tabere, și nici nu se întrevede o schimbare în viitor, însă pe bună dreptate. Ele s-au ridicat de pe solul a două paradigme fundamental diferite, două feluri de a vedea și evalua lumea radical diferite – cum s-ar spune, una provenind din ultima Mare Eră, iar cealaltă din cea viitoare.

Asediul Bastiliei: Uneori evenimente singulare din istorie pot servi drept etalon simbolic în tranziția dintre ere. Unul dintre cele mai timpurii și mai dramatice exemple de evenimente de acest tip a fost asediul Bastiliei din 14 Iulie 1789, un eveniment pivotal al Revoluției Franceze. La această dată, radicalii francezi au luat cu asalt, au rupt lanțurile faimoasei închisori în care se aflau prizonierii politici, și i-au eliberat pe cei puțini rămași în viață. În simbolismul astrologic, închisorile sunt asociate Peștilor, în timp ce principiile libertății și revoluției sunt asociate Vărsătorului. Deschiderea unei închisori și eliberarea prizonierilor a fost o bornă simbolică în trecerea de la vechea ordine autoritară la una orientată mai degrabă către libertate. 5

Alcoolicii Anonimi: Pentru astrologi, unul dintre simbolurile negative asociate de-a lungul timpului Peștilor a fost dependența de alcool și alte “otrăvuri”. În privința Alcoolicilor Anonimi, remarcăm un exemplu de mulțime ce se strânge tocmai pentru a se elibera de adicția pentru alcool, ceea ce simbolizează drăguț efortul de a rupe lanțurile ce ne leagă de conștiința tipică Erei Peștilor, prin sprijinul primit din partea unui grup nondenominativ (tipic pentru Vărsător). Totodată, AA încă are un picior înrădăcinat în valorile Erei precedente, după cum arată accentul pe nevoia de a te abandona unei puteri mai înalte (“Eliberează-te și lasă-L pe Dumnezeu [să lucreze]”), ceea ce i-a împins pe mulți să acuze această mișcare că e de fapt o religie seculară modernă ce propune o marcă proprie de porunci (“cei doisprezece pași”). De bine, de rău, AA este o creație hibridă ce îmbină valorile Erei Peștilor cu valorile Erei Vărsătorului.

Simboluri ale Tranziției în Cinema: Pe parcursul acestei cărți [Signs of the Times] vom analiza mai multe exemplificări ale modului în care cinematografia este o sursă bogată de indicii simbolice necesare pentru înțelegerea tranziției ce are loc în societatea noastră. Să luăm de pildă filmul din 1998 al lui Peter Weir, The Truman Show, după un scenariu de Andrew Nicoll. Acest film ingenios spune povestea lui Truman Burbank (jucat de Jim Carrey) și a încercărilor sale de a se elibera dintr-o lume impregnată de mass-media, în care a jucat fără să vrea rolul de subiect central. Stăpânul lumii sale este un artist puternic pe nume Christof (Ed Harris), care a pus la cale coregrafia circumstanțelor vieții lui Truman încă de la nașterea acestuia, ca parte dintr-un spectacol de proporții cunoscut de toată lumea, mai puțin de el.

Pe parcursul filmului, Truman este înfățișat trăind într-o lume mărginită de apă (Pești); de fiecare dată când încearcă să scape din această lume, el este atras înapoi cu promisiunea alcoolului (un alt simbol tipic Peștilor). În cele din urmă el învață să depășească aceste tentații și reușește să scape din această lume a apei într-una bazată pe aer (Vărsător). Filmul atinge punctul culminant atunci când protagonistul pășește pe apă și apoi literalmente calcă pe cer. Observați numele figurii aproape divine de care încearcă el să se elibereze în acea lume a apei: Christof, sau, “of Christ” [al lui Hristos], un alt simbol al Erei Peștilor.

Simboluri ale Tranziției în Literatură: Tranziția către Era Vărsătorului s-a exprimat de asemenea în formele literaturii moderne. De exemplu, trecerea de la o Eră la alta se exprimă uneori prin simboluri mitice care înfățișează eroi ce ucid (sau resping) creaturile simbolic asociate cu era precedentă, asemeni lui Moise care a izgonit vițelul de aur. În vremuri relativ recente, un tipar similar poate fi remarcat în cărți precum Moby Dick al lui Herman Melville. Aici remarcăm în aer liber un personaj (Ahab) ce încearcă să ucidă o creatură a mării, simbolizând depășirea tărâmurilor acvatice (Pești). Mai mult, dacă industria vânătorii de balene este interpretată ca un simbol al civilizației industriale moderne, atunci povestea lui Melville subliniază trecerea de la o eră emoțională și intuitivă la cea tehnologică și antreprenorială a Vărsătorului. 6

Migrația Pelerinilor în America: Fie că o conștientizăm sau nu, într-o oarecare măsură suntem fiecare atrași și impinși de imperativele Erei noastre. Acționăm în virtutea necesităților unei imense piese de teatru. Ca exemplu în acest sens, încercarea pelerinilor de a scăpa de persecuția religioasă din Lumea Veche pentru a descoperi libertatea religioasă din Lumea Nouă a exprimat o trecere de la o Eră orientată către dogmatism și persecuție la una orientată către libertate. Foarte puțin probabil ca ei să-și fi dat seama că pregătesc terenul pentru o dramă colectivă a cărei implicații aveau să se extindă mult în viitor și să influențeze deciziile geopolitice ale întregii planete, ceea ce constituie subiectul următorului capitol [al cărții Signs of the Times].
 
 

Note

(1) În funcție de metoda de calcul aleasă, durata unei Ere poate fi mai mare sau mai mică cu câteva secole. De exemplu, dacă împărțim fâșia de constelații în doisprezece segmente egale, atunci fiecare Eră durează aproximativ 2.140 de ani. Însă dacă datăm începutul și sfârșitul fiecărei ere după mărimea efectivă a constelației peste care se află punctul vernal, atunci durata unei ere poate fi mult mai mare sau mai mică decât această cifră. De pildă, constelația Racului este destul de mică, dând naștere unei Ere cu o durată mai mică de o mie de ani. Spre deosebire de aceasta, constelația Peștilor ocupă o bucată mai mare de cer, generând o Mare Eră cu o durată de peste 2.500 de ani. Complicând lucrurile încă și mai mult, uneori există o suprapunere considerabilă a stelelor din constelații vecine – făcând din întrebarea privitoare la începutul și sfârșitul erelor una și mai problematică. Tehnic vorbind, ne așteptăm ca punctul vernal să atingă prima stea a constelației Vărsătorului în jurul anului 2.700 d.Hr.; însă stelele din constelația Peștilor se exind cu mult dincolo de acest punct celest. Asta înseamnă că, potrivit acestei metode de calcul, Era Peștilor va continua, formal vorbind, chiar și după ce Era Vărsătorului va fi început de 100 de ani.

O altă idee trebuie notată aici. Punctul vernal este doar unul dintre cele patru puncte astronomice pe care astrologii trebuie să le analizeze pentru a putea înțelege influența schimbării Marii Ere. Poziționate la distanță de 90 de grade unul de altul, celelalte trei sunt: punctul solstițiului de vară, echinocțiul de toamnă, solstițiul de iarnă. Când echinocțiul vernal (din primăvară) trece în constelația Vărsătorului, în același timp solstițiul de iarnă trece în constelația Scorpionului, în timp ce solstițiul de vară trece în Taur iar echinocțiul de toamnă în Leu. Deși fiecare punct este important în felul său, punctul vernal (echinocțiul de primăvară) este cel care, potrivit celor mai mulți, merită cea mai multă atenție, având o importanță comparabilă cu Ascendentul (“rising sign”) dintr-un horoscop personal. (A doua jumătate a acestei cărți se preocupă pe larg cu semnificația și influența celorlalte axe zodiacale asociate cu [polaritatea] Leu/Vărsător.)

(2) Unii critici, și chiar câțiva astrologi, au pus la îndoială influența Marilor Ere asupra istoriei lumii deoarece această doctrină pare adesea să implice o lectură selectivă a evenimentelor istorice; manifestările culturale adesea citate pentru a ilustra o Eră sau alta nu sunt întotdeauna “mondiale” ca amploare. De pildă, în timpul Erei Taurului se remarcă o preeminență a simbolului taurului în anumite culturi, dar nu și în altele. Însă același lucru ar putea fi spus despre aproape orice configurație astrologică, fie că este una scurtă sau de durată mai mare.

Să luăm de exemplu configurațiile planetare puternice care au survenit în timpul anului 1989; efectele acelui an au fost cel mai dramatice în țări precum Germania, China și Uniunea Sovietică, însă mai puțin evidente în țări precum Suedia sau Egipt. Asta nu înseamnă că efectele unor astfel de configurații astrologice nu sunt reale, numai pentru că nu au o expresie omogenă. Același lucru se aplică în cazul Marilor Ere; influența simbolismului asociat fiecărei Ere s-ar putea să fie mai concentrat sau mai limpede în anumite culturi, însă el va fi resimțit în diferite feluri de oamenii de pe întreaga planetă.

(3) Am împrumutat această analogie între imperialismul roman și dezvoltarea egoului uman din lucrarea lui James Hillman, Re-visioning Psychology (Hillman 1975).

(4) Ca expresie arhetipală a vremurilor noastre, psihologia modernă reprezintă un alt fenomen “de tranziție”, în sensul că se împărtășește și din calitățile Erei Peștilor, și din cele ale Erei Vărsătorului. De pildă, în măsura în care se preocupă cu viața interioară a omului, ca în cazul psihologiei abisale a lui Freud și Jung, ea se înrădăcinează în Era Peștilor și în moștenirea afectivității și interiorității sale. Însă în măsura în care psihologia reprezintă o știință tare a personalității umane (ca de pildă în “Behaviorismul” lui B.F. Skinner), ea exprimă spiritul etosului viitor al Vărsătorului. Altfel spus, Era Peștilor a contribuit enorm la nașterea gândirii psihologice moderne, însă ideea că studiul naturii umane ar putea servi drept scop în sine, dincolo de alte considerații metafizice sau religioase, este o inovație specifică prin excelență Vărsătorului.

(5) Tema “evadării din închisoare”, întruchipată de căderea Bastiliei, are ecouri recente în cultura pop. În timpul puternicei conjuncții Uranus-Neptun de la începutul anilor 1990, multe dintre cele mai notabile filme ale acestei perioade au figurat această temă, prezentând-o într-o manieră mai literală sau mai metaforică. Printre acestea se numără The Shawshank Redemption (1994), în care un prizonier acuzat pe nedrept se căznește să scape din închisoare, și fascinantul film al lui Jane Campion, The Piano (1993), despre o femeie care se simte întemnițată emoțional (o căsătorie nefericită și valorile lumii vechi – a Peștilor – din vremea ei), dar care reușește să se elibereze.

(6) Un alt “simbol al tranziției” implicând simbolismul balenei poate fi observat în pelicula Disney Fantasia 2000, continuarea primului film din 1941. Momentul în care a apărut acest film, în prima zi a anului 2000, laolaltă cu faptul că a călcat pe urmele unui film de referință din istoria cinematografiei, a făcut din acest film unul ce merită să fie vizionat pentru simbolurile sale. În secvența considerată în general ca fiind cea mai bună (filmată pe fundalul bogat orchestratei piese a lui Resphigi, Pines of Rome), ni se prezintă imagini cu balene care trec dintr-o stare acvatică într-una aeriană, înaintând către cele mai înalte cotloane ale cerului. Cu alte cuvinte, aici observăm transformarea conștiinței tipice Peștilor (balenele, oceanul) în conștiință Vărsător (zbor, nori, stele).
 
 
Alte articole despre Era Vărsătorului
Cele 6 miliarde de fețe ale lui Dumnezeu: Concepte ale divinității tipice pentru Vărsător
Noul Erou din Vărsător
Semne Prevestitoare în Cinematografie: Perspective dintr-o Formă de Artă cu Totul Nouă
Intreaga lume privește: Individul în Societatea de Masă
Reinterpretarea Cosmosului. Spiritul Științei Vărsătorului
 
 

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.